Investitorii straini vs autoritati
“Procesul de consultare dintre noi, ca reprezentanti ai mediului privat si autoritatile fiscale a fost mult sub asteptari. Noi am inaintat peste 220 de propuneri, insa o mica parte dintre acestea au fost luate in calculâ€, a declarant Ionut Simion, vicepresedinte AMCHAM. Nu putem vorbi de noi taxe sau impozite cata vreme avem un grad de colectare mai mic decat in Bulgaria de pilda, a mai adaugat Simion, la o conferinta comuna a Consiliului Investitorilor Straini si Camera de comert americana AMCHAM.
Alte tari, a mai adaugat Ionut Simion, au implementat sisteme integrate care au permis cresterea gradului de colectare. Ne dorim ca asemenea solutii sa fie aplicate si in Romania inainte de a discuta aplicarea de noi taxe.
Propunerile AMCHAM -CIS inaintate Ministerului Finantelor la inceputul lunii iulie au fost discutate cu reprezentantii MF intr-o serie de intalniri in cursul lunilor iulie si august. In OUG 29 si 30/2011 se regasesc doar o foarte mica parte dintre propunei, spun reprezentantii investitorilor straini.
Masuri, propuneri si discutii fara reactii de la autoritati
CIS lansase anul trecut un amplu program numit „Restarting Economic Growth”, in care se propunea:
Efectuarea de controale fiscale ţintite, care ar reduce costurile administraţiilor fiscale si ar spori veniturile bugetare, ce ar putea fi folosite pentru investiţii in domeniul public. Sectorul privat este dispus sa sprijine financiar imbunataţirea controlului vamal pentru a reduce evaziunea fiscala (prin angajarea de companii de paza pe cheltuiala sa). Autoritaţile statului trebuie sa ofere feedback sporit cu privire la numeroasele rapoarte furnizate de banci si societaţi private (de exemplu, in ceea ce priveste lupta impotriva spalarii banilor).
Diminuarea evaziunii fiscale va elibera resurse suplimentare de 460 mil. EUR/an pentru investiţii, ne arata calculele noastre. Asta inseamna o crestere a PIB cu 2,2%, 44.600 de noi locuri de munca si o crestere a veniturilor la buget cu +1,8%.
Introducerea in cadrul Ministerului Finanţelor a unui Registru al creanţelor inregistrate de buget. Tuturor creanţelor valide bugetate (TVA, finanţarea proiectelor, plaţi contractuale ale statului etc.) trebuie sa le fie atribuite termene de plata intr-un registru deschis si transparent si, prin urmare, sistemul bancar ar putea finanţa companiile pe baza acestor creanţe si ar reincepe fluxul de bani in economie. Ar putea fi astfel evitate multe cazuri de faliment.
Impactul estimat: Imprumuturi de 500 mil. EUR, care duc la o crestere a PIB cu 0,9% si la 19.000 noi angajaţi pe termen mediu, ceea ce inseamna o crestere a venitului la buget de 0,7%.
Implementarea celor 12 masuri principale pentru reluarea cresterii economice ar putea genera:
– O crestere cumulativa a PIB real de pana la 11,6% in urmatorii cinci ani; PIB potenÅ£ial va creste cu circa doua puncte procentuale in medie pe termen mediu.
– Impactul asupra pieÅ£ei muncii ar putea fi de aproximativ 250 de mii de noi locuri de munca pe termen mediu.
– O crestere suplimentara a veniturilor la buget de aproximativ 8,5% pe termen mediu.
– Costuri bugetare: 864 mil. EUR pentru perioada 2011-2015 (echivalentul a 0,73% din PIB estimat pentru 2010); impact scazut asupra costurilor bugetare, intrucat acÅ£iunile care au ca scop imbunataÅ£irea condiÅ£iilor fiscale vor genera un spaÅ£iu fiscal care ar putea fi utilizat pentru susÅ£inerea unor proiecte de infrastructura.
– Impactul indirect al masurilor propuse ar putea genera o crestere economica suplimentara de aproximativ 15-20% din impactul direct pe termen lung –„cerc virtuosâ€.
Sursa: HotNews.ro
