Motiune de cenzura PSD
Motiune de cenzura
PROIECT
OPRITI GENOCIDUL SOCIAL!
„Azi, cand fraza lustruita nu ne poate insela,
Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?”
Mihai Eminescu
Doamnelor si domnilor ministri,
Domnule Prim-Ministru,
Stimati colegi,
Incoerenta si incapacitatea guvernelor conduse de Emil Boc au mai generat si alte motiuni simple sau de cenzura, care, periodic, au fost supuse atentiei publice si dezbaterii parlamentare. Anul trecut, o motiune de cenzura a primit, in premiera in istoria recenta a Romaniei, suficiente voturi pentru a trece si pentru a demite Guvernul Boc.
De data aceasta, insa, Guvernul Boc 3 face ca situatia din Romania sa ia o turnura noua, deosebit de periculoasa. De la aspectele administrarii crizei economice si sociale, problema Romaniei devine una de agresiune asupra drepturilor si libertatilor cetatenesti. Agresiunea impotriva democratiei este dublata de aruncarea sub limita saraciei a milioane de cetateni romani, a caror disperare este direct proportionala cu
dispretul guvernantilor.
Aceasta motiune de cenzura are ca scop blocarea genocidului social pe care taierea pensiilor si a salariilor il va produce. Cei care vor vota aceasta motiune de cenzura voteaza impotriva condamnarii la saracie si la faliment a milioane de romani. Cei care nu vor vota aceasta motiune trebuie sa isi asume, fiecare in parte, responsabilitatea pentru dezastrul pe care il vor produce in Romania.
Nu este o motiune ideologica si nici derivata dintr-o strategie politica a unui partid. Este o motiune prin care parlamentarii din opozitie, din toate partidele, se opun unor masuri absurde, aberante si profund imorale.
Motiunea de cenzura se intemeiaza pe argumente solide, ce indreptatesc cu putere respingerea prin vot a Proiectului de Lege privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. Acest proiect sintetizeaza multe dintre atributele guvernarilor conduse de Emil Boc: lipsa unui program coerent si eficient anticriza, populismul, demagogia si minciuna, lipsa performantei economice in masura sa scoata Romania la liman, ignorarea partenerilor sociali, a Parlamentului, a partidelor politice, dar mai ales scaderea nivelului de trai si pierderea locurilor de munca.
Este de necontestat faptul ca Romania este intr-o situatie grava. De la inceputul crizei si pana in prezent, zilnic circa 800 de romani si-au pierdut locul de munca. Avem un restantier la fiecare cinci clienti care au luat credite bancare. In ultimul an, in fiecare zi, 250 de romani nu si-au mai putut achita rata la banca. Peste 300.000 de firme sunt afectate grav de criza economica (in fiecare zi, peste 1800 de firme au fost afectate de criza). Insa toate acestea nu justifica restrangerea unor drepturi si libertati. Dificultatile financiare nu justifica dictatura.
Respingem abordarea actualei puteri care spune ca nu a avut alte solutii.
Romania nu trebuie sa aleaga intre iesirea din criza economica si dictatura. Romania poate iesi din criza economica doar pastrand democratia.
Niciun guvern din Europa nu a indraznit sa ceara limitarea drepturilor cetatenesti pentru asanarea finantelor publice. Doar in Romania lui Traian Basescu, Emil Boc si Elena Udrea tupeul este impins pana acolo incat sa fie ceruta limitarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor pentru diminuari substantiale de salarii si pensii.
Guvernul Emil Boc este la a doua isprava de acest fel, dupa ce in septembrie 2009 si-a angajat raspunderea pe proiectul de lege ce a interzis cumulul intre salarii si pensii si urmau sa fie facute o serie de alte reduceri in sectorul bugetar.
Cand vor fi invocate pentru prima oara „siguranta nationala si ordinea publica” pentru a pune capat unor manifestatii, unor mitinguri sau unor voci din presa care nu convin Puterii? Traian Basescu spune ca pensionarii care protestau in fata Palatului Cotroceni „au fost infiltrati cu grupuri de incitatori la violenta”. Si ca liderii sindicali
sunt responsabili de coruptie, trebuind sa renunte la a mai fi „instigatori la proteste”. Acesta este nu limbajul, ci modul de gandire al unui presedinte care, intocmai ca si Nicolae Ceausescu, vede peste tot infiltrati, agitatori, agenturi, dusmani ai poporului…
La o intrebare ce viza explicatia masurilor luate de Guvern pentru restrangerea brutala, prin prezentul proiect de lege, a atator drepturi cetatenesti fundamentale, Emil Boc a raspuns ca „ordinea publica si siguranta nationala ne permit sa facem acest lucru“. Lucrurile sunt deja mult prea grave pentru a mai fi tratate intr-un registru de
simpla disputa politica.
Drepturile si libertatile cetatenesti reprezinta inima oricarui sistem democratic, constituind valoarea suprema a oricarui stat din comunitatea democratica a lumii. Daca si acestea sunt suspendate, sub diferite pretexte, inseamna ca intreg organismul social devine inert, statul de drept se prabuseste, iar societatea intra pe o alta orbita a istoriei.
Folosirea sigurantei nationale ca pretext de impunere, prin dictat, a unor masuri anti-populare este un pas politic de o gravitate extrema pentru viitorul democratic al societatii romanesti. Iar Traian Basescu face acest pas, declarand partidului sau ca „nu mai are ce pierde!”. Poate ca asa o fi, in ceea ce-l priveste, dar acest popor are, totusi, ce pierde, daca va mai tolera acest mod in care este guvernat.
Cetatenii de azi nu traiesc bine, sunt speriati de aroganta guvernului si de lipsa de realism a acestuia, sunt amenintati cu somajul si sufera din cauza aceasta, si-au pierdut orice incredere in guvernanti si in capacitatea acestora de a limita efectele crizei economice. Consideram ca este de datoria noastra sa aratam gravele erori ale acestui proiect de lege, precum si consecintele economice si sociale la fel de grave pe care le-ar avea
aplicarea respectivelor masuri.
Masurile propuse de Guvernul Boc sunt antisociale si neeconomice.
Sunt antisociale fiindca diminueaza drepturile salariale, de pensii si asigurari sociale si vor conduce la scaderea drastica a puterii de cumparare a salariatilor bugetari, a pensionarilor, a somerilor si a beneficiarilor de drepturi sociale. Cei mai afectati sunt cei cu venituri mici si foarte mici. Reducerea veniturilor pentru aproape 15 milioane de romani va conduce la diminuarea consumului si productiei interne de bunuri si servicii. Se vor pierde in continuare locuri de munca, fapt care va genera descrestere economica si reducerea in continuare a veniturilor bugetare.
Reducerea substantiala a veniturilor cetatenilor nu este numai efectul inevitabil al crizei economice ci, mai ales, al incapacitatii de a sprijini si relansa economia romaneasca, astfel incat sa creasca veniturile incasate la buget.
Guvernul Boc 3 a decis sa reduca salariile si pensiile, dar fara sa se atinga de alte capitole ale cheltuielilor publice. Si, atunci, intrebarea care se pune este ce garantii ofera acest Guvern incompetent, fara performanta in colectarea veniturilor bugetare, ca aceste venituri reduse acum cetatenilor vor fi incasate de romani in 2011….?
Niciuna. Tragedia va fi cu atat mai mare cu cat vorbim de un procent semnificativ de cetateni care se vor afla brusc in situatia de a nu-si mai putea achita creditele si cheltuielile curente. Vorbim de peste 15 milioane de oameni care sunt afectati de masurile preconizate in acest proiect de lege.
Iata cum vor scadea veniturile principalelor categorii profesionale sau sociale de la caz la caz.
• Politist 2000 lei – 25% = 1500 lei;
• Cercetator principal 2000 lei – 25% = 1500 lei;
• Medic primar 1600 lei – 25% = 1125 lei;
• Profesor 1400 lei – 25% = 1050 lei;
• Pensionar 678 lei – 15% = 576 lei;
• Somer 450 lei – 15% = 382 lei.
Aceste masuri sunt ineficiente si imorale.
Prin efectul de domino social vor accentua criza si nu o vor stopa.
Astfel:
• Romania are o economie in care ponderea salariilor in venitul total este mai mare decat ponderea profiturilor in venitul total;
• In consecinta reducerea salariilor va duce la scaderea consumului;
• Ponderea in consum a familiilor cu cel putin un angajat bugetar este de cca. 30%, iar ponderea consumului in PIB de cca.60%;
• Rezulta astfel o scadere a consumului familial cu 15% ceea ce are un efect de scadere cu 4,5% in consumul total analizat, care se reflecta intr-o contractie a PIB pe ultimele 7 luni ale anului de 1,6%;
• La aceste scaderi se adauga si impactul scaderii cu 15% a pensiilor. Pensionarii nu au de obicei economii care sa joace rol de tampon.
Prin urmare, la o scadere cu 15% a pensiilor se va inregistra o scadere cu 15% a
consumului acestora. Este frecventa situatia familiilor cu 2 pensionari, deci 15% va fi reducerea consumului pe familie, neexistand nici un alt factor compensator.
Cumulat, efectul scaderii salariilor si pensiilor asupra scaderii cererii agregate va conduce la reducerea PIB intre 2% si 4% pana la sfarsitul anului 2010.
Astfel recesiunea nu va putea fi evitata in 2010 si ea se va situa de la 3% pana in 5,5% (avand ca reper evolutia PIB pe trim.I si in absenta masurilor reale de reducere a cheltuielilor).
Aceasta se va repercuta si asupra veniturilor bugetare.
Avand in vedere datele executiei bugetare in anul 2009 si cunoscand faptul ca efectul direct al scaderii salariilor cu 25% asupra veniturilor bugetare la o pondere de 38% a salariilor bugetare in total salarii din economie, putem spune ca Guvernul a subestimat impactul negativ asupra veniturilor bugetare, si asupra scaderii economiei.
Veniturile din impozitul pe salarii si din CAS scad direct proportional cu scaderea salariilor (25%) , iar incasarile din TVA scad proportional cu scaderea consumului (15% in scenariul median).
Impactul bugetar al reducerii salariilor cu 25% arata ca economia totala va fi una de circa 0,7-1,2% din PIB intr-o evaluare anualizata (cifrele variaza in functie de metodologia de calcul folosita). Cata vreme cheltuielile cu personalul pe primul trimestru a fost de doar 2,2% din PIB, deci mai mici extrapolate pentru tot anul, este evident ca procentul de reducere este relativ mic, iar economiile bugetare nu se compara cu efortul pe care il vor face familiile afectate.
In ceea ce priveste nivelul de trai, in prezent, din familiile in care cel putin un membru lucreaza la stat, cca.75% isi pot satisface nevoile de consum curent cu veniturile din salarii. O scadere a salariilor cu 25% duce la scaderea drastica a acestei ponderi de la 75% la 30%. Daca scaderea este de doar 15% per familie (doar unul dintre soti lucreaza la stat si ii scade cu 25% salariul, celalalt ramane cu salariul constant de la privat), procentul ar fi cam 40%. Rezulta ca intre 60 si 70% din familiile in care un membru cel putin lucreaza la stat vor intra in situatia in care nu isi vor putea acoperi nevoile de consum curent, fata de 25% in prezent. In aceste conditii, este evident ca decizia de scadere a salariilor, pensiilor si altor drepturi banesti nu este adecvata, iar masurile alternative propuse de presedintele Traian Basescu – fie reducerea salariilor bugetarilor
cu 25%, a pensiilor din sistemul public cu 15% si altor drepturi si indemnizatii, fie cresterea taxelor si impozitelor – nu pot asigura relansarea economiei romanesti.
Neacoperirea nevoilor de consum direct va avea un efect de domino in plan economic si social. Cheltuielile bugetare au o componenta inertiala, nu pot fi reduse brusc, in special cele de personal. Nu trebuie sa oprim brutal consumul si sa scadem brutal cheltuielile cand economia incetineste oricum:
• In primul rand cu plata facturilor la utilitati;
• Nu pot fi reduse salariile si pensiile si in paralel majorate preturile la utilitati;
• Operatorii de distributie gaze naturale solicita majorarea cu 15-18% a tarifului de distributie gaze, atentionand asupra creantelor de ordinul a zeci de milioane de euro pentru fiecare producator de energie termica din marile orase;
• De asemenea, Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale solicita o majorare cu 10% a tarifului de transport gaze naturale.
• OMV Petrom solicita o majorare a pretului gazelor naturale din productia interna, dupa ce in primul trimestru gazele naturale din productia interna au inregistrat o crestere cu 10%. De asemenea solicita si accelerarea lucrarilor de interconectare a Sistemului National de Transport cu cel al Ungariei si Bulgariei pentru a exporta
gaze naturale din Romania, fapt ce va genera o crestere brusca a pretului la consumatorul final;
• Totodata furnizorii de energie electrica solicita Guvernului plata restantei de 320 mil. € pentru energie electrica furnizata la SNCFR, precum si restanta de cca. 20 mil. € pentru energie electrica furnizata in anul 2009 pentru activitatea de irigatii;
• • Peste toate acestea, anularea subventiei pentru incalzire va genera o crestere a pretului la factura pentru caldura si apa calda pentru iarna viitoare cu 200-300%;
• • Producatorii de energie termica nu au Programul de iarna aprobat de Guvern. Nu au subventie. Statul are restante la acesti producatori inca din vara anului 2008, fapt ce le-a generat pierderi de mii de miliarde lunar, inglodandu-i in datorii de la 1500 mld. lei vechi, pana la 7000 mld lei vechi;
• • In aceste conditii putem spune ca la iarna va creste numarul restantierilor la plata facturilor la incalzire, precum si numarul deconectarilor la sistemul centralizat de alimentare cu agent termic si apa calda, aplicandu-ise astfel ultima lovitura, respectiv lovitura de gratie, cu care vom compromite definitiv orice sansa pentru
• Sistemul centralizat de alimentare cu apa si caldura, cu atat mai mult promovarea tehnologiei de cogenerare de inalta eficienta.
• Producatorii agricoli nu pot incheia contractele de alimentare cu energie electrica pentru irigatii pentru ca statul nu a platit restanta pentru anul 2009, chiar daca in acest an nu se mai asigura nici un leu in acest sens;
• • Implicatiile se vor regasi asupra productiei agricole, cu atat mai mult daca se confirma prognoza unei veri toride si secetoase.
In conditiile in care bugetarii sunt blocati in credite bancare de 4,8 mld.€, iar ponderea in PIB a creditelor neperformante continua sa creasca, este greu de crezut ca bugetarii si pensionarii vor mai putea lua credite pentru a-si plati facturile ca in anii anteriori.
Odata cu taierea salariilor si pensiilor, ajutorului de somaj, vanzarea alimentelor va scadea in acest an cu cel putin 10% – 15% fata de anul trecut.
Cine stabileste care este „solutia corecta”?
Prima eroare politica a prezentului proiect de lege consta in afirmatia autorilor lui ca aceasta ar fi „solutia corecta”. Aceasta solutie – dictata, in direct si la ora de varf, in seara zilei de 6 mai a.c. – a luat prin surprindere nu numai delegatia FMI, BM si Comisiei Europene, ci chiar si pe ministrii Guvernului Romaniei! Timp de aproape o luna de zile, toata stradania guvernantilor a fost sa demonstreze ca acesta este raul cel mai mic dintre doua posibile (ori taierea salariilor si pensiilor, ori majorarea TVA si a impozitului pe venit si profit). Nimic mai fals! In realitate, intre cele doua variante se intinde o plaja larga de alte solutii. Acestea au fost prezentate in mod
repetat in public, in ultima perioada.
Exista solutii formulate de sindicate; exista solutii ale specialistilor din diverse domenii, ale cercetatorilor si institutelor cu profil economico-social; exista solutii prezentate de partidele politice de opozitie; partidele din opozitie – PSD, PNL, PC, au elaborat propriile lor pachete cu solutii alternative, menite nu numai sa reduca deficitul bugetar, ci si sa relanseze cresterea economica, sa mareasca veniturile la buget. Dar nimeni de la
putere n-a vrut sa vada si n-a vrut sa auda altceva decat „solutia corecta” dictata de la Cotroceni.
Aici nu discutam despre antinomia dintre cota unica si impozitarea progresiva. In prezent, aparatorii cotei unice stiu ca ea nici macar nu mai exista dupa masurile guvernului Boc. Aici discutam despre existenta unui plan coerent, bazat pe solidaritate si nu pe austeritate, de iesire din criza. Este nevoie de altceva decat doar solutia „taierilor” si a retragerii statului din fata responsabilitatii sale fata de bunastarea pensionarilor, a salariatilor, si a celorlalti cetateni. Exista in prezent alternative la solutia „fiecare pe cont propriu” pe care o propune actuala putere. Exista alternative complexe care pun pe primul plan salvarea locurilor de munca, salvarea clasei de mijloc, salvarea bugetelor publice, salvarea politicilor sociale.
Acest guvern trebuie sa plece, in primul rand pentru a lasa loc liber construirii unui mix de solutii, indiferent de paternitatea lor, dar selectate dupa un singur criteriu: al convergentei spre sacrificii sociale cat mai mici si spre reluarea cresterii economice. In perioada cresterii economice, profitul din economie a fost privatizat, iar acum, in
recesiune, pierderile din economie incep sa fie nationalizate pe pielea celor saraci. Faimoasa „solidaritate” atat de mult invocata nu inseamna deloc privatizarea castigurilor si nationalizarea pierderilor! Impartasim pe deplin punctul de vedere al sindicatelor privind nevoia de repartizare echilibrata si echitabila a costurilor crizei.
S-a tot spus ca „mediul privat a suportat deja costurile crizei, acum este randul sectorului bugetar”. Manipularea este vadita. Suportarea de catre mediul privat a socurilor crizei de anul trecut a insemnat, in esenta, trimiterea salariatilor in somaj, restrangerea activitatii firmelor, diminuarea castigurilor de natura salariala a angajatilor ramasi. Deci si in mediul privat tot oamenii simpli, in carne si oase au avut de suferit. Aplicarea masurilor
propuse acum se va propaga si asupra mediului privat, pentru ca scaderea puterii de cumparare a celor din sistemul public se va reflecta in scaderea cifrei de afaceri tot ale celor din mediul privat. In plus, toti cei care apartin de mediul privat – patroni si angajati, deopotriva – au nevoie si au dreptul sa pretinda servicii publice fara de care nu pot trai; au nevoie de medici si spitale; au nevoie de scoli si profesori pentru copiii sau nepotii lor; au
nevoie de politisti si gardieni publici care sa le apere linistea si proprietatile; au nevoie de magistrati la care sa-si caute si sa-si obtina dreptatea. Or, cine poate crede, chiar din mediul privat fiind, ca recentele amputari de venituri ale salariatilor din sistemul bugetar nu se vor reflecta intr-o scadere a nivelului acestor servicii publice, in cresterea tentatiei spre coruptie, in blocaje birocratice si administrative pe la diverse institutii, in amplificarea
infractionalitatii si talhariei la drumul mare?
„Cancerul bugetar” este clientela portocalie Financiar, miza acestor doua masuri radicale, referitoare la salarii si pensii, o constituie o suma de cca. 3 miliarde de euro. Nu intram aici in calcule si detalii, dar atat reprezinta diferenta de 2,3% din PIB dintre un deficit
prognozat de 9,1%, fata de unul acceptat, de 6,8%.
Nu credem ca suma in sine reprezinta o dificultate pentru o tara ca Romania, atat de mare incat trebuie sa impunem cele mai drastice taieri din Europa. Aceasta suma a fost doar pretextul pentru Traian Basescu de a opera ceea ce el a numit „cancerul din buget”. In viziunea lui antisociala, antipopulara si, deloc in ultimul rand, antinationala, salariile profesorilor, medicilor, militarilor, politistilor, ca si pensiile muncite ale oamenilor reprezinta un „cancer pe buget”.
Aceasta viziune trebuie respinsa categoric, prin votul nostru, al parlamentarilor Romaniei. Asemenea costuri n-au cum sa reprezinte un „cancer bugetar”. Cancerul bugetar se afla in cu totul alta parte. Se afla in jaful de la Ministerul Dezvoltarii Durabile, despre care vorbea deunazi dna ministru Udrea. Se afla in preturile pe km de drum asfaltat pe care le plateste dl ministru Berceanu, de 4-5 ori mai mari in comparatie cu alte tari. Se afla in
toate achizitiile publice incredintate sotiilor de primari PDL ori mamelor octogenare de senatori PDL.
Despre acest adevarat cancer al bugetului, pe care-l reprezinta achizitiile publice, guvernul tace malc in proiectul sau de lege, dintr-un motiv simplu: acela de a nu deranja interesele, portofelele si „tabla impartirii” pe care o practica clientela politica a actualilor guvernanti.
Autorul real si moral al acestui proiect de lege, Traian Basescu, vorbea despre „stat clientelar”, aruncand anatema asupra persoanelor care s-au pensionat anticipat sau pe caz de boala. Inca o incercare de ostilizare a unor oameni impotriva altora. Este evident ca oamenii aflati in aceasta situatie nu pot sa fie considerati „clientii propriilor bani”, ai contributiilor sociale platite din buzunarul lor, o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, pentru asigurarea de sanatate si pentru pensii.
Pensionarii n-au cum sa devina „clientii” propriilor contributii banesti! Oamenii au dreptul sa decida conform propriei vointe sau stari de sanatate cand anume inceteaza sa mai fie activi in campul muncii si sa se pensioneze. Din acel moment, ei nu pretind decat sa primeasca de la stat pensia cuvenita, mai mare sau mai mica, potrivit contributiilor pe care le-au platit sau potrivit legii pe baza careia s-au pensionat.
Nu statul, ca institutie si subiect de drept, este clientelar; dupa cum nici Constitutia, in sine, nu poate fi clientelara. Clientelar poate fi doar un regim politic care administreaza treburile statului, cum este cazul actualului regim politic din Romania. Aici se afla localizata tumoarea maligna care secatuieste vlaga bugetului – in regimul politic clientelar care capuseaza veniturile bugetare.
Dictatura cu repetitie
Stimati colegi, ne ingaduim sa va semnalam faptul, inimaginabil intr-o societate normala, ca Articolul 53 din Constitutie a ajuns sa fie invocat pentru a doua oara in 8 luni, de data asta ca motivare pentru restrangerea dreptului la munca, reducerea veniturilor obtinute din munca si reducerea pensiilor.
Articolul 53 din Constitutie prevede urmatoarele:
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.
Pentru a evita explicatiile prezumtive la care va recurge dl Emil Boc, facem noi, pe scurt, o scurta prezentare a imprejurarilor in care acest Guvern isi justifica propria incapacitate prin apelul la situatiile cu totul exceptionale – razboi, dezastre naturale, sinistru etc. – prevazute de Constitutie.
In septembrie 2009, Guvernul Boc 1 si-a angajat raspunderea pe un proiect de lege prin care, printre altele, s-a interzis cumulul intre salarii si pensii si s-a proclamat obligativitatea suspendarii contractelor de munca pe o durata de 10 zile (concedii fara plata obligatorii).
Anuntand acum noua editie a masurilor sale „anticriza”, premierul Emil Boc a folosit absolut aceeasi motivare ca si la legea pentru care si-a asumat raspunderea acum 8 luni: „Aceste date de natura financiara, precum si prognozele efectuate de autoritatile abilitate in domeniu contureaza imaginea unei crize economice profunde, care poate pune in pericol stabilitatea economica a Romaniei si, prin aceasta, ordinea publica si siguranta
nationala.”
Trecem peste confuzia pe care premierul Emil Boc o face invocand, in motivarea legilor sale, siguranta nationala, in timp ce Art.53 se refera la un cu totul alt concept, si anume cel de securitate nationala, dar acesta e doar un amanunt pentru premierul Boc, profesor in Drept constitutional.
Expunerea de motive din mai 2010 reia prin copy – paste pe aceea din septembrie 2009, privind aplicabilitatea Art.53 din Constitutie.
In 2009, prin presiuni, a fost obtinuta o decizie de constitutionalitate a legii pentru ca altfel judecatorii ar „pune in pericol stabilitatea economica a Romaniei si, prin aceasta, ordinea publica si siguranta nationala.” Decizia Curtii Constitutionale nr. 1414/4 noiembrie 2009, respinge exceptia de neconstitutionalitate a aplicarii art. 53 dar, mentioneaza: “Se impune subliniat insa faptul ca de esenta legitimitatii constitutionale a restrangerii exercitiului
unui drept sau al unei libertati este caracterul exceptional si temporar ai acesteia. Intr-o societate democratica, regula este cea a exercitarii neingradite a drepturilor si libertatilor fundamentale, restrangerea fiind prevazuta ca exceptie, daca nu exista o alta solutie pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse in pericol. Este sarcina statului sa gaseasca solutii pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politica economica si sociala adecvata. Diminuarea veniturilor personalului din autoritatile si institutiile publice nu poate constitui, pe termen lung, o masura proportionala cu situatia invocata de initiatorul proiectului de lege. Dimpotriva, eventuala interventie legislativa in sensul prelungirii acestei masuri poate determina efecte contrarii celor vizate, in sensul
tulburarii bunei functionari a institutiilor si autoritatilor publice.”
Prin urmare, in sinteza, Decizia Curtii Constitutionale, pe care se bazeaza acum Guvernul, precizeaza:
1. „restrangerea unor drepturi este prevazuta ca exceptie”, dar Guvernul Boc o transforma deja in regula;
2. „statul are obligatia de a gasi solutii de contracarare a crizei”, dar Guvernul Boc se dovedeste incapabil de asa ceva;
3. diminuarea veniturilor, operata deja „nu poate constitui o masura pe termen lung”, dar Guvernul Boc deja o repeta, agravand-o prin extinderea formei si duratei de aplicare, generalizare sociala si profunzimea amputarii de venituri;
4. „prelungirea unor masuri de acest tip poate determina efecte contrarii celor vizate, in sensul tulburarii bunei functionari a institutiilor publice”, afirma Curtea Constitutionala, fapt ce confirma ca actualele masuri ale Guvernului sunt o cauza a tulburarii ordinii publice si sigurantei nationale, si nu efectul existentei acesteia.
Stimati colegi,
Avand in vedere repetitia de mijloace la care recurge Guvernul, in numai 8 luni de zile, intrebarea legitima care ne-o punem este ce se va intampla daca, prin aceste masuri, conditia de reducere a deficitului bugetar nu va fi indeplinita? In acest caz, solutia “salvatoare” a lui – ati ghicit, acelasi Emil Boc 1,2,3,4,5 – va fi din nou, restrangerile de drepturi in temeiul art.53 din Constitutie! Ne facem datoria sa tragem de aici, de la inalta tribuna a parlamentului, un serios semnal de alarma asupra unor perspective politice extrem de ingrijoratoare. Ingrijorarea noastra porneste de la faptul ca invocarea sigurantei nationale intr-o reglementare guvernamentala de natura economica – o reglementare, de altfel, catastrofala, ce se doreste a fi impusa cu forta – reprezinta un precedent extrem de periculos, pentru evolutii ulterioare ce trebuie sa starneasca de pe acum o preocupare
serioasa a tuturor fortelor interesate de mentinerea caracterului democratic al statului roman.
In legatura cu faimosul Art.53 din Constitutie, am putea spune nu ca siguranta nationala si ordinea publica pot sa justifice masurile luate de guvern; situatia este exact pe dos: aceste masuri sunt cele care pun in pericol ordinea publica si siguranta nationala! Aceste masuri si nu altceva au scos oamenii in strada! Aceste masuri au iradiat o
stare generala de nemultumire si de protest in intreaga tara! Deci, guvernul ar trebui sa-si aplice Articolul 53 in primul rand siesi! Masurile propuse de guvern sunt cele care pun in pericol ordinea publica si siguranta nationala! De ce Guvernul Boc nu a facut referire la art. 47 din Constitutie?
Proiectul de lege aflat in discutie exprima in mod tragic esecul acestui Guvern, abandonarea interesului public si a Constitutiei. Este pentru prima data dupa 1990 cand romanilor le scad, practic, toate veniturile nete castigate pana in prezent. Daca pana acum cetatenii se confruntau cu eventualele intarzieri de crestere a salariilor si
veniturilor, incepand cu luna iunie, banii primiti vor fi mult mai putini.
Decizia acestui guvern nu a fost una de aplicare a unor masuri de dezvoltare economica si protectie sociala, ci a vizat exclusiv diminuarea veniturilor angajatilor din sectorul bugetar si a pensiilor celor multi, in scopul unor economisiri de fonduri menite sa suplineasca jaful institutionalizat al unor ministri, aflati in diferite anchete ale
institutiilor statului.
Cheltuielile cu achizitiile publice au ramas neatinse, pentru a se perpetua dijma si zeciuiala boiereasca, astfel incat potentatii sa-si pastreze privilegiile obtinute si nivelul de trai cu care s-au obisnuit.
Proiectul Guvernului are in vedere o reducere drastica a veniturilor nete din sistemul public si a pensiilor, fara sa se faca nicio referire la modul in care poate fi absorbit de economia reala personalul disponibilizat din sectorul public.
Proiectul ignora complet caile redirectionarii fortei de munca catre economia reala, functionala, si mediul de afaceri, singurele care sunt capabile sa sustina locuri de munca si sa produca venituri la bugetul de stat.
Legea propusa de Guvernul Boc 3 este nu numai injusta, dar si distructiva pentru societatea romaneasca pe termen lung. Ani de zile s-au facut eforturi pentru ca in administratia publica sa fie cooptati tineri cu studii de specialitate, capabili sa promoveze politici publice eficiente. Ani de zile s-a urmarit profesionalizarea angajatilor bugetari si s-au derulat programe pentru cresterea productivitatii muncii in sectorul public. In cadrul acestor masuri, s-a avut in vedere inclusiv acordarea unei salarizari corespunzatoare calitatii muncii prestate.
In redactarea Proiectului acestei legi a fost ignorat de la bun inceput principiul fundamental in baza caruia o persoana este remunerata in orice stat de drept: corelarea performantei profesionale cu veniturile salariale. Or, ceea ce reuseste sa faca acum Guvernul Boc 3 este sa arunce intregul sistem public cu douazeci de ani in
urma. Pentru ca, in urma aplicarii acestei legi, vom asista la degradarea serviciilor dedicate cetateanului, ne vom confrunta cu ghisee publice aglomerate si cu un tratament din partea functionarilor pe masura banilor primiti.
Legea va insemna, de fapt, distrugerea administratiei publice, iar taxele si impozitele din ce in ce mai mari – pentru ca majorarea lor, din toamna, este deja este prefigurata – vor reprezenta biruri pentru ineficienta.
Guvernul Boc a ales sa imparta saracia in Romania, dar si aceasta in mod inechitabil, fiind neputincios sa promoveze politici economice care sa produca prosperitate.
In Romania guvernata de Cabinetul Boc, nu mai este rasplatita performanta profesionala si nici efortul in munca.
Nu conteaza profesionalismul, pentru ca oricum esti incadrat intr-o grila stramta. Nu conteaza daca muncesti peste program, pentru ca oricum orele suplimentare nu sunt platite!
Prin adoptarea acestui proiect de lege, Guvernul ignora principiul solidaritatii sociale, atat de necesar pe perioada de criza economica. Dimpotriva, prin acest act normativ, Guvernul Boc 3 incurajeaza nemultumirile sociale, promoveaza discriminarea intre diversele categorii de salariati, dovedeste o atitudine contrara
intereselor majoritatii societatii romanesti.
Intr-o sinteza a caracteristicilor ce tin de procedura adoptarii acestui proiect de lege, se impun urmatoarele constatari:
1. Proiectul de lege nu a intrunit consensul partenerilor sociali. Dovada in acest sens stau controversele pe care le-a nascut, protestele sistematice si zilnice din toata tara si din partea tuturor categoriilor sociale, inclusiv organizarea unei greve generale. Invitarea post-factum la consultari si dialog public cu principalele categorii socio-profesionale afectate a fost doar o sceneta de imagine, nimic din doleantele fundamentale ale partenerilor sociali nefiind preluat in textul legii. Guvernul nu a tinut cont de absolut nicio propunere sau solutie primita din partea sindicatelor si patronatelor, a cadrelor didactice si medicale, a magistratilor, a specialistilor si partidelor politice. Am incercat si noi, separat sau alaturi de reprezentantii acestor categorii, sa imbunatatim proiectul
propus, dar Guvernul nu a tinut cont nici de aceasta data de amendamentele primite de la parlamentari, ceea ce denota acelasi dispret la adresa puterii legislative… judecatoresti… cetatenesti.
2. Faptul ca a starnit atat de multe controverse, dispute si nemultumiri, nu inseamna ca este o lege buna, ci, mai degraba, o lege proasta, o lege care impune arbitrariul. Domnul prim-ministru Emil Boc uita ca, in cazul unor legi complexe, este nevoie de dezbatere si de consens in cadrul societatii si, mai ales, de o dezbatere parlamentara serioasa.
3. Angajarea raspunderii Guvernului intr-o singura zi pentru 2 proiecte de lege este o procedura neconstitutionala, pentru ca incalca art.114 din Legea fundamentala a Romaniei. Stim cu totii ca domnul Boc are cunostinte precare de drept constitutional, guvernele pe care le-a condus stabilind recordul de acte normative declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala.
4. Textul legii demonstreaza modul haotic in care s-a elaborat, neprofesionalismul, incompetenta si incapacitatea Guvernului de a intelege sistemul public din Romania si de a-l organiza. Suntem pentru reformarea sistemului public din Romania, dar nu la modul brutal in care ni-l impune Guvernul Boc 3: incoerent, inconsecvent, discriminatoriu si incompetent. Si nu in orice conditii – prin saracirea romanilor, pentru bifarea relatiei cu FMI ori prin pulverizarea solidaritatii sociale.
5. Ignorand toate argumentele oferite de toti vectorii sociali – patronate, sindicate, partide politice, specialisti independenti – si in lipsa unor proceduri credibile de consultare publica pentru elaborarea si fundamentarea programului de masuri, Guvernul Boc 3 a avut in vedere ca singurul criteriu respectat in prezentul proiect de lege sa fie cel clientelar: nu ne atingem de achizitiile publice si de cumparaturile la vreme de criza, ci doar taiem
din salarii si pensii. „Luam de la popor, dam la clientela” – acesta este sensul real al masurilor propuse de Guvern! Acest tip de politica nu are ce cauta in lumea democratica din Romania Uniunii Europene.
6. Legea restabilirii echilibrului bugetar institutionalizeaza jaful din buzunarul romanilor. Saracirea populatiei Romaniei a devenit politica de stat, ignorand cetateanul, care este pus in situatia de a munci la fel de mult, dar pe bani mai putini. Practic, salariatii institutiilor publice muncesc un trimestru pe gratis, iar pensionarii sunt obligati sa cedeze pensia pe 2 luni, doar pentru ca asa vrea un guvern iresponsabil.
7. Potrivit art.114 din Constitutia Romaniei, guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului in sedinta comuna „asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.” Cadrul legal este clar si, cel putin de aceasta data, nu lasa loc la interpretari. Poate fi vorba de un program, o declaratie de politica generala sau un proiect de lege. In schimb, Guvernul Boc 3 a venit in fata Parlamentului cu 2 proiecte de lege, pentru care si-a angajat raspunderea intr-o singura zi. Prin acest demers, facut cu ignorarea totala a prevederilor legale, PDL a minimalizat inca o data rolul Parlamentului, scurtcircuitand activitatea legislativa. In situatia creata, deputatii si senatorii sunt obligati sa asculte cuminti indicatiile
Guvernului, care risca sa devina in scurt timp litera de lege. Prin angajarea raspunderii, guvernul a eliminat orice posibilitate de dezbatere si de imbunatatire a proiectului de lege, ca urmare a respingerii majoritatii amendamentelor inaintate de catre parlamentari.
Stimati colegi,
Daca raportam prestatia politica, in ansamblu, a actualului Executiv si performanta individuala a fiecarui ministru in domeniul politicilor publice la timpul scurs de la instalarea la putere, dar, mai ales, la promisiunile si angajamentele facute de PDL in fata natiunii, in decembrie 2009, impreuna cu Traian Basescu, concluzia este una singura: avem de-a face cu cel mai incompetent si neperformant Guvern pe care l-a avut Romania vreodata!
In pofida timpului relativ scurt de cand s-a (re)instalat la putere, Guvernul Boc 3 a continuat opera editiilor sale anterioare, accentuand criza multipla pe care a provocat-o in Romania: economica, sociala, politica si morala.
1. Criza economica, despre care se stia inca de la finele anului 2008, nu a fost in nici un fel contracarata prin masuri guvernamentale care sa-i sprijine pe cei loviti. Actualul Guvern nu reuseste sa initieze si sa aplice programe coerente de masuri impotriva crizei economice si financiare ce afecteaza Romania, lasand tot greul acestei crize pe umerii cetatenilor. Aceasta in conditiile in care legea in discutie nu va afecta doar veniturile
categoriilor mentionate in cuprinsul ei, ci va avea efecte la nivelul intregii economii. Am aflat nu o data, prin vocea presedintelui Traian Basescu ca, de fapt, sarcina Guvernului si a domniei sale nu a fost aceea de a scoate Romania din criza. Adevarata miza a actualului regim a fost, luni in sir, numai lupta pentru putere, pentru
care partidul prezidential a mobilizat energii nebanuite, a mintit si a incurajat vrajba intre oameni, a numit si a conectat clientela politica la institutiile statului si la fondurile publice, a pus intre paranteze Constitutia – toate acestea pentru ca domnul Basescu sa obtina al doilea mandat de presedinte.
Din cei 18 ani care au trecut de la primele alegeri constitutionale din 1992, PD a fost la putere timp de 10 ani, adica mai mult de jumatate! Iar in ultimii 6 ani, Romania s-a aflat sub stapanirea presedintelui-jucator. In timp ce Guvernul se ocupa cu epurarile politice din intreaga administratie locala si centrala se imparteau posturi si se „ungea” clientela politica cu functii si demnitati (e cunoscuta „noaptea cutitelor lungi”, din 1 spre 2 octombrie anul trecut), Romania reala se prabusea cu fiecare zi care trecea: 700.000 someri, peste 100.000 de firme mici si mijlocii inchise sau suspendate din cauza impozitului minim, spitale in care oamenii nu-si mai gasesc vindecarea, din cauza lipsei de medicamente.
Siguranta cetateanului este pusa in pericol, fie ca vorbim de o crestere fara precedent a infractionalitatii, fie ca vorbim de trenuri care deraiaza aproape zilnic, fie ca vorbim de aservirea interesului cetateanului de catre o coruptie din ce in ce mai agresiva ori de o justitie paralizata.
In loc sa caute solutii viabile de relansare si sustinere a economiei reale, Guvernul Boc 3 a preferat sa puna gaj
Romania pentru un imprumut impovarator de la FMI, care a adus o datorie de 2.500 de euro pe capul fiecarui salariat. Iar banii s-au evaporat, precum apa turnata in nisip, fara niciun efect asupra economiei reale. Acum, cetatenii acestei tari se vad pusi in situatia cumplita de a lupta pentru supravietuire, pentru gasirea unor solutii de a-si achita impozitele si taxele tot mai mari, ratele si creditele la banci, pentru a plati, de fapt, factura
realegerii lui Traian Basescu in functia de presedinte.
2. Criza sociala, generata de masuri de austeritate luate haotic, condamna categoriile cu venituri mici si foarte mici la o lupta pentru supravietuire, la care nu au fost fortate nici chiar in timp de razboi.
Reducerea cu 15% si a pensiilor de 4 milioane, si a celor de 100 milioane, arata dispretul si nepasarea fata de soarta a milioane de romani. Cei cu pensii si salarii foarte mari isi vor reduce din consumul de lux, dar cei cu venituri mici sunt condamnati la mizerie si foamete. Rata mortalitatii va creste, oamenii vor fi tot mai bolnavi si mai apasati de grija zilei de maine. Ruptura sociala dintre cei cu venituri mari si cei cu venituri mici se va
accentua. Depresia individuala se poate transforma usor intr-o depresie colectiva, care poate avea forme de manifestare violente. Iar trauma sociala va fi adanc inradacinata in toate comunitatile din Romania.
Romania nu poate iesi din criza economica punand povara acesteia pe umerii celor mai saraci dintre cetatenii
sai. O natiune nu poate fi nici puternica nici sanatoasa daca multi dintre membrii sai sunt condamnati la mizerie, disperare, foamete si, pas cu pas, la moarte, in timp ce clientela portocalie, asemenea unor „pisici imbuibate”, huzureste pe banii publici. In timp ce tara saraceste, averile celor de la putere cresc rapid si nesimtit.
3. Criza politica a atins apogeul spre sfarsitul anului trecut, cand goana pentru gasirea celei mai bune cai de fraudare a alegerilor prezidentiale a devenit singura prioritate a Guvernului. Partidul-stat PDL a subordonat intreaga activitate din administratie, inclusiv pe plan extern, obiectivului realegerii lui Traian Basescu. Daca Traian Basescu a trebuit sa castige, nimic nu a fost prea putin pentru acest scop: nici sutele de mii de someri si
nici regresul unei economii fragile. In plina criza economica, in cabinetul Boc 95% era politica electorala si 5% administratie clientelara, dupa cum marturisea chiar un membru al Cabinetului.
Atitudinea sfidatoare, aroganta si opaca a guvernantilor fata de cei multi a aruncat Romania cu multi ani in urma, indepartand oamenii de politica si epuizand increderea lor in autoritatea publica. Platitorul de taxe si impozite, cel asupra caruia se rasfrang erorile unui Guvern de incompetenti, este mult mai preocupat de insanatosirea mediului economic si de siguranta zilei de maine pentru propria familie. Mascarada, circul si manipularile la care recurge actuala putere nu mai intereseaza pe nimeni, singura reactie a oamenilor fiind una de dezgust, care se rasfrange, din pacate, asupra intregii clase politice.
4. Criza morala este cu siguranta cel mai cumplit efect care a lovit populatia Romaniei in urma guvernarii Basescu-Boc. Pana acum, cetateanul roman mai avea o speranta: indiferent de cat de greu i-ar fi fost din punct de vedere economic, indiferent de cat de scarbit ar fi fost de scandalurile politice, stia ca este protejat de legile unui sistem democratic. Dar presedintele-jucator a transformat Romania intreaga in parcul sau de distractii, rasucind si contorsionand intr-un montagne-russe ametitor legea fundamentala si aruncand in tunelul groazei pe milioanele de cetateni din aceasta tara. Smecheria a fost inaltata la rang de politica publica, minciuna plina de seninatate a devenit principala cale de comunicare politica, iar eludarea legii este privita ca o virtute si abilitate
personala. Guvernul actual a pus sub semnul intrebarii functionarea unor institutii fundamentale ale statului, le-a discreditat si le-a furat autoritatea.
In acest timp s-a mai petrecut un lucru grav pentru democratia romaneasca. Intr-un mod fara precedent si deosebit de periculos pentru corpul natiunii romane, in total dispret fata de romani, puterea executiva se subsumeaza, mai nou, doar Palatului Cotroceni. Primul-ministru a oferit pe tava presedintelui Romaniei Guvernul pe care il conduce, reusind sa-l stearga din paginile Constitutiei, de la capitolul Putere executiva.
Traian Basescu a devenit purtatorul de cuvant al Guvernului Romaniei, cel care intervine pe o piata libera si care da lectii tuturor: analistilor economici, Bursei de Valori, institutiilor financiare si chiar Bancii Nationale. Inclusiv legea pe care o discutam acum in Parlament a fost anuntata inca de pe 6 mai a.c., tot de presedintele Traian Basescu, ale carui pretioase indicatii Guvernul actual doar le transpune fara cracnire in practica, fara
discernamant si fara vreo ezitare. In rastimpul de cand au fost instalate la putere, toate editiile Guvernului Boc sau legitimat doar in fata presedintelui Basescu si in favoarea acestuia, si nu cum este normal si constitutional, in fata Parlamentului si pentru interesele celor pe care ar trebui sa-i reprezinte: milioanele de cetateni romani.
Propagandistii puterii insinueaza ca motiunea de cenzura votata aici, in 13 octombrie anul trecut, ar fi lasat tara fara guvern si, vezi doamne, din acest motiv s-ar fi adancit criza economica… Dar aceleasi tonomate uita sa explice motivul pentru care Traian Basescu a refuzat sa desemneze atunci, imediat, premierul independent propus de cea mai larga si legitima coalitie parlamentara!
Traian Basescu a refuzat sa ia o asemenea decizie echidistanta si constitutionala in primul rand pentru ca vrut sa lase butoanele banilor publici in mainile propriei clientele, spre a-si plati datoriile din campania electorala si a satisface interesele clientelei politice si ale camarilei cotroceniste. Credem ca acesta fost adevaratul motiv, pentru care, sfidand votul de cenzura dat de Parlament, seful direct al ministrilor PDL si migratorilor politici, Traian Basescu, le-a oferit pe tava, din nou, cascavalul guvernarii, in formula Boc 3, ce speram sa dainuie doar pana astazi. In al doilea rand, pentru ca un guvern competent sa nu poata constata jaful facut in anul 2009 de clientela PDL.
Increderea natiunii in guvern a disparut Acest proiect de lege este justificat de Guvern ca facand parte din birul moral pe care guvernantii l-au angajat in fata Fondului Monetar International. Dar trebuie sa amintim ca nu FMI a propus aceste masuri! FMI a fixat doar
o tinta de reducere a deficitului bugetar si a pretins ca toate masurile respective sa fie cu adevarat intemeiate si acceptate de catre beneficiarii lor. Or, decizia asumarii raspunderii pentru aceasta lege a fost luata chiar daca proiectul a generat ample proteste, la nivelul tuturor categoriilor socio-profesionale de bugetari.
Proiectul Legii de restabilire a echilibrului bugetar introduce in Romania cel mai mare grad de conflict si de contestare din ultimii 15 ani. Niciodata un Guvern care a intentionat sa angajeze raspunderea nu a avut o riposta mai solida din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi parti a societatii.
Niciodata un proiect de lege nu a fost mai contestat ca acum. Si, cu toate acestea, Guvernul a ales sa ignore vocea societatii si sa isi duca la indeplinire demersul, ca si cum el ar viza persoane care nu locuiesc in aceasta tara.
Actualului guvern i-a fost frica de o dezbatere transparenta, in care sa capteze solutii venite dinspre toate directiile societatii, dinspre sindicate, dinspre patronate, dinspre partidele de opozitie – pentru ca ar fi incalcat directivele de la Cotroceni.
Daca actuala putere crede ca taierea salariilor si a pensiilor este singura solutie corecta in pofida tuturor vocilor dinspre opozitie si dinspre societate, de ce oare n-a organizat domnul presedinte Traian Basescu un referendum pe aceasta tema, tot cu numai doua intrebari, ca si acela din toamna trecuta? Ar fi trebuit sa consulte Poporul si romanii daca sunt de acord cu scaderea salariilor si, a doua intrebare, cu scaderea pensiilor!
Sau cand a hotarat sa indatoreze Romania, in numai cateva luni, cu peste 30 miliarde euro, cautionand viitorul atator generatii, n-a mai fost cazul sa organizeze referendum national, prin care sa consulte Poporul si romanii daca sunt de acord cu aceasta imensa povara?!
Cum este posibil sa nu-ti pese ce haos produci si sa te lauzi ca ai curaj sa faci o lege care va avea ca efect reformarea statului si a institutiilor, cand toata societatea iti spune ca ai ales drumul cel mai prost, cel mai nepriceput, cel mai demagogic si incorect fata de cei circa 1,4 milioane de salariati bugetari si de alte circa 5,5 milioane pensionari?
Ceea ce trebuie subliniat inca o data este faptul ca pana si institutii internationale precum FMI si-au dovedit surprinderea in fata masurilor propuse de Guvernul Boc 3. In mediile internationale se discuta deja despre faptul ca politicile de protectie sociala nu sunt mofturi populiste. Aceasta criza economica impune statelor nationale necesitatea de a adopta masuri prin care sa minimizeze efectele crizei la nivelul populatiei, al consecintelor
sociale. Daca dorea sa se racordeze la spiritul dominant pe plan international, Guvernul Romaniei avea obligatia sa identifice si sa promoveze acele masuri capabile sa scoata Romania din criza cat mai repede si cu un cost social cat mai mic pentru cetatenii acestei tari.
Masurile anticriza trebuie sa-si regaseasca corespondent in realitatea fiecarei economii. Guvernul Boc 3 ar fi trebuit sa ia in calcul nu doar cerintele formulate pe hartie de o institutie aflata in cealalta parte a lumii, ci si problemele reale ale economiei romanesti, la care este obligat sa gaseasca solutii concrete si imediate. Eterna invocare a cerintelor FMI – fara de care se spune ca nu ne-am mai putea imprumuta de pe pietele internationale – nu dovedeste decat incapacitatea Guvernului Boc 3 de a genera politici proprii de combatere a crizei economice. Constatam, in concluzie, ca acest guvern a ales inca o data sa afecteze interesele majoritatii cetatenilor acestei tari, protejand interesele propriei clientele politice, abonata la achizitiile publice ale ministerelor.
Chirurgul macelar
Stimati colegi,
Masurile de austeritate decise de Guvern nu sunt masuri anticriza; ba, asa cum sunt concepute, pot accentua recesiunea si chiar stopa o redresare de durata si solida a statului roman. Sunt masuri ale disperarii, simpliste si din topor, elaborate pe genunchi, dupa ce guvernul a descoperit ca nu-i poate pacali pe reprezentantii FMI.
Economisti de reputatie internationala, practicieni in politicile globale au avertizat, insa, ca astfel de masuri, care lovesc in puterea de cumparare, ar putea accentua recesiunea.
In disperare de cauza si cu spectrul Greciei in fata, cabinetul Emil Boc si Traian Basescu au procedat cam ca niste clone ale doctorului Ciomu, adica au taiat masiv, doar-doar opresc hemoragia. E ca si cum unui bolnav de cancer, ca sa pastram metafora prezidentiala, doctorul i-ar extirpa doar o mica bucatica din tumora si i-ar taia, in
compensatie, cate o bucata din celelalte organe. Ai cancer la stomac? Nu conteaza, scoatem o bucata din plamani, una din rinichi, una din san, una din prostata, pana scoatem gramajul tumorii ce trebuia indepartata.
In schimb, nu vor fi atinse achizitiile publice, in spatele carora se ascunde clientela ce livreaza de la telefoane, la suporturi de hartie igienica si sosete sau laxative la preturi astronomice. Pentru clientela, pentru ginerele lui Vasile Blaga sau sotia lui Cristian Poteras, pentru Puiu Popoviciu si familia extinsa a lui Radu Berceanu nu s-a
inventat austeritatea nici macar acum.
Se prabuseste economia daca taiem achizitiile publice, caci statul e cel mai mare cumparator de pe piata, se apara Sebastian Vladescu. Nu se prabuseste nimic daca guvernul va finanta doar lucrarile ce au termen de finalizare 2010, ori daca toate hartiile si pixurile achizitionate nu vor costa mai mult decat intreaga suma investita in economia reala, daca toate contractele cu statul nu vor fi aditionate sistematic cu 50%, limita maxima admisa de lege. Nu s-ar prabusi decat clientela!
Nu exista vreun motiv de incredere ca actualul executiv va face ce trebuie. De pilda, chiar prin continutul scrisorii de intentie, Guvernul atesta ca nu se va atinge de cheltuielile cu achizitiile publice.
Cu alte cuvinte, pentru ca are un numar prea mare de functionari clientelari, cate doi-trei directori pe acelasi post la nivel local si central, inutili si bugetofagi, dar la care nu-l lasa inima sa renuntam, pentru ca are o clientela prea flamanda, pentru ca are familii mari si prieteni multi, cu buzunare foarte largi, PDL prefera sa taie de la doctorii si asa prost platiti si prea putini, si de la profesorii carora anul trecut le garanta lefuri cu 50% mai mari, si de la
functionarii care lucreaza pe la ghisee si sunt, intr-adevar, necesari si adesea suprasolicitati, sa mai taie de la
mame si de la putinii pensionari cu stagiul complet de cotizare si pensii mici.
Guvernul promite ca aceste masuri de austeritate vor dura pana la 31 decembrie. Poate. Dar, la cum arata acum lucrurile, este foarte probabil ca Romania sa se blocheze, iar presiunea sociala sa devina insuportabila. Poate atunci va intelege si Traian Basescu faptul ca un chirurg incompetent, cam necinstit si in care pacientul nu mai are niciun strop de incredere, nu are absolut nicio sansa sa-l vindece de cancer, dar il poate ucide.
Stimati colegi,
Inainte de a concluziona, repetam ceea ce este foarte clar din punctul nostru de vedere:
Reducerea salariilor pentru 1,4 milioane de bugetari cu 25% incepand cu luna iunie, este neconstitutionala pentru ca drepturile salariale sunt stabilite prin legi si ca urmare a negocierilor libere, democratice, concretizate in Contractele Colective de Munca, semnate si inregistrate la structurile Ministerului Muncii. Incalcarea lor este un grav atentat la adresa libertatilor cetatenesti, respectarea legilor din domeniul salarizarii si dialogului social liber pe o piata a muncii democratica;
Reducerea pensiilor cu 15%, incepand cu luna iunie, pentru toti cei 5,7 milioane de pensionari romani, este un act abuziv, nelegal si neconstitutional. Reducerea pensiilor este total in afara oricarui principiu de drept intr-un stat democratic. Pensia este un drept de asigurare sociala si nu un drept de asistenta sociala. Pensia s-a castigat in baza unui contract de asigurare sociala incheiat cu sistemul de asigurare sociala public obligatoriu
garantat de stat. A reduce pensia ca drept de asigurare sociala pe motiv ca temporar sistemul, este in criza economica, pe fondul reducerii veniturilor este un abuz grav. In acest sens s-a pronuntat clar in mai multe situatii similare si Curtea Constitutionala a Romaniei, afirmand ca pensiile in plata nu pot fi diminuate. Orice actiune in instanta a pensionarilor va fi castigata de acestia, iar daunele materiale si morale vor fi suportate cu costuri suplimentare tot de statul roman, din bugetul de stat, din banii contribuabililor romani. Pentru acest motiv, Guvernul Boc, trebuie sa fie demis;
Reducerea ajutoarelor de somaj si a celorlalte drepturi sociale prevazute in pachetul legislativ prin care Guvernul Boc isi asuma raspunderea este un grav atentat la siguranta sociala a celor mai nevoiasi cetateni romani, beneficiari de drepturi sociale, care prin reducerea lor nu vor mai avea mijloacele materiale necesare intretinerii lor si a familiilor lor. Statul este dator conform Constitutiei sa-si protejeze cetatenii, cu atat mai mult in perioade de criza economica. Propunand aceste reduceri majore pentru cele mai vulnerabile categorii de cetateni, beneficiari de indemnizatii de somaj si alte drepturi de protectie sociala se incalca articolul 41 „Munca si protectia sociala” si articolul 47 „Nivelul de trai” din Constitutia Romaniei.
Stimati colegi,
Pentru toate motivele prezentate mai sus am depus prezenta motiune de cenzura, singurul instrument democratic care va pune opreliste unei legi arbitrare, prin care se oficializeaza jaful din buzunarul oamenilor, si unui Guvern incompetent, care ignora interesele majoritatii populatiei.
Dar, domnule Boc, va faceti vinovat nu numai de incompetenta. Principala acuza pe care v-o aducem este cea de disolutie a autoritatii statului. Ati blocat institutii, ati incalcat legile tarii, v-ati batut joc de reguli. Aveti o singura viziune: asigurarea, cu orice pret, a suprematiei lui Traian Basescu. V-ati transformat in argatul celui care impinge spre haos Romania, pe care o considerati mosia Presedintelui. Cetatenii romani nu sunt iobagii
dumneavoastra! Nu ne regasim in mentalitatea de sluga pe care o afisati in fata domnului Basescu.
Prin formula de sustinere la care ati recurs, nu aveti legitimitatea de a conduce Romania, iar ministrii dumneavoastra nu mai pot emite pretentia sa reformeze sectoare importante in numele cetatenilor romani.
Guvernul dumneavoastra – care este al lui Traian Basescu si nu al cetatenilor – este incapabil sa conduca tara intr-o asemenea perioada de criza si sa raspunda interesului public.
Stimati colegi de la PDL, UDMR si UNPR!
Fiecare dintre dvs. va trebui sa mearga acasa, in fata celor care v-au ales, sa le explicati ca singura solutie pe care o aveti este sa le taiati pensia castigata prin munca si salariile. Va trebui sa va asumati aceste masuri, daca aceasta motiune de cenzura nu va reusi. Si va asiguram ca vom transmite, fiecare dintre noi, tuturor cetatenilor Romaniei ca autorii saraciei si mizeriei in care veti ingropa Romania sunteti dumneavoastra. Astazi aveti posibilitatea legala, democratica de a de a taia nodul gordian al acestei guvernari ilegitime si compromise, aveti sansa de a vota pentru o motiune de cenzura indreptata impotriva unei legiferari ce scade veniturile directe ale peste 7 milioane de oameni. Sunt masuri care, indirect, vor atinge aproape 15 milioane de romani si vin din partea unui Guvern evident incompetent, care nu-i mai reprezinta pe romani. Aveti sansa de a
abandona tipul de politica conflictuala si machiavelismul impus de la Cotroceni, slujirea unui singur om si a proiectelor sale personale.
Stimati guvernanti!
Cand vocea natiunii va spune foarte clar ca sunteti pe un drum gresit, cand oamenii impartiti si invrajbiti, profesori, cadre medicale, magistrati, functionari publici, pensionari, sindicalisti, va spun acelasi lucru – ca nu le mai aparati interesele –, cand e limpede ca nu mai aveti sustinerea celor pentru care chipurile va intruniti la Palatele Cotroceni si Victoria si in numele carora va ridicati salariile, indemnizatiile si comisioanele de succes,
atunci aveti o singura solutie: sa va dati demisia si sa plecati acasa! Asteptam acest gest care ar trebui sa izvorasca din bun simt si din onoare, din respectul fata de cetateni! Nu ati facut acest lucru pana acum pentru ca nu aveti aceste valori, ciolanul puterii este mult prea tentant si prea important pentru partidul dumneavoastra.
Aceasta motiune de cenzura nu este doar o forma de lupta parlamentara. Mai mult decat oricand – nu este o formalitate! Este singura sansa pe care milioane de pensionari si de salariati o au pentru a nu se afunda in saracie.
Raspunderea pentru masurile aberante de austeritate revine, desigur, in primul rand presedintelui Traian Basescu si Guvernului Emil Boc, insa raspunderea finala apartine celor 471 de parlamentari. Fiecare dintre cei 471 de parlamentari este responsabil in fata natiunii, a celor care i-au acordat increderea si, ultima ratio, a constiintei fiecarui deputat si senator.
Romania se afla in fata unei optiuni majore: fie este aruncata intr-o criza sociala si economica si mai profunda, prin adoptarea legilor propuse de Guvern, fie Cabinetul Emil Boc este demis, deschizandu-se calea pentru gasirea altor solutii politice, economice si sociale. Alegerea este clara, chiar daca ea poate fi dificila pentru parlamentarii care compun arcul guvernamental.
Partidul Social Democrat, impreuna cu sindicatele, cu partenerii din opozitie, avand in spate dorinta a milioane de cetateni ai Romaniei, ii cheama pe toti parlamentarii sa voteze aceasta motiune de cenzura pentru a putea privi cu demnitate in ochii natiunii. „Colaborationism” sau „Demnitate responsabila” sunt cele doua optiuni. Absenteismul inseamna lasitate.
Azi, avem sansa cu totii de a ne pune in slujba oamenilor care ne-au votat si ne-au desemnat uninominal sa le reprezentam interesele in Parlament. Cine voteaza in favoarea Guvernului Emil Boc sprijina continuarea praduirii natiunii de catre clientela de partid. Cine voteaza impotriva Cabinetului Emil Boc este alaturi de cetatenii
Romaniei.
Va cerem asadar sa votati impotriva acestor taieri si pentru o noua sansa pentru Romania.
Initiatorii acestei motiuni au prezentat deja un plan de masuri alternative. Deja, consideram ca este nevoie de o alta abordare, de un nou contract social, de o viziune care sa aiba in prim plan locurile de munca. E nevoie de o noua solutie pentru dezvoltarea Romaniei. E nevoie de un nou model, care sa stimuleze cresterea economica
pentru bunastarea tuturor cetatenilor. E nevoie de stimularea economiei pentru a se reveni la o crestere economica sustinuta si la o distribuire echitabila a beneficiilor acesteia.
Un nou contract social trebuie sa aiba la baza dialogul dintre toate vocile importante ale societatii. Pentru aceasta, trebuie plecat de la constructia unui alt guvern, unul format din oameni competenti si capabili sa inspire incredere. E nevoie de incredere din partea oamenilor intr-un nou guvern si intr-un plan cinstit care poate scoate tara din criza. Si e nevoie de competenta din partea unui guvern care are ca scop modernizarea societatii si
eficientizarea unui stat care, in ultimii ani, a fost deturnat de la scopul sau social. Articolul 47 din Constitutie prevede ca “Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent”.
Insa, pentru a incepe un nou drum, pentru a se da o speranta milioanelor de romani care sunt speriati de ziua de maine, este nevoie ca astazi motiunea de cenzura sa treaca.
