Focul lui Sanmedru – cea mai mare sarbatoare pastorala (II)

Focul lui Sanmedru – cea mai mare sarbatoare pastorala (II)

0 133

Cand soarele apune si intunericul noptii incepe sa coboare, toata suflarea satului –se strange in liniste, ca pentru un ceremonial sacru, ritual.
Copiii – deci cei mai curati sufleteste, aprind cu emotie focurile, iar cand flacarile incep sa se inalte cuprinzand si bradul ritual, atat ei cat si tinerii incep sa strige din rasputeri : “Hai la Focul lui Samedru, hai la Focul lui Samedru !”.
Femeile, pregatite cu cosnite pline, impart ca la un ceremonial de inmormantare grau fiert cu unt sau untura, colaci rituali si lumanari, covrigi, paine calda, branza, lapte, nuci, mere, must ce a dat in fierbere etc. pomeni dedicate sufletelor stramosilor.
In acest sens este edificatoare “incantatia” care se face cu aceasta ocazie in tinutul Almajului: “Voi mosi stramosi / Sa-mi fiti toti voiosi / Sa-mi dati spor in casa / Mult pe masa / Cu mult ajutor / In campul cu flori.” (Petrovici Emil – Folclor din valea Almajului)
In jurul rugului sau rugurilor, pana tarziu in noapte, toti locuitorii satului mananca, beau, spun snoave si glume, canta, joaca si se bucura ca la o mare serbare, chiar daca cei mai multi dintre ei nu cunosc motivatia ritualului – celebrarea tainei renasterii zeului prin ritul funerar de incinerare. Cand flacarile se mai domolesc, flacaii si fetele nemaritate, perechile “aflate in vorba” sar peste foc si de reusesc se spune ca raman impreuna si se casatoresc.
Cel mai important moment al serbarii este cel al prabusirii bradului inca arzand, directia in care cad carbunii aprinsi – considerati sacrii, indica care dintre tinerii se vor casatorii in noul an. Inspre dimineata, cand rugul este aproape stins, oamenii pleaca la casele lor luand cu ei cenusa si carbuni aprinsi pe care ii arunca in gradini si livezi pentru ca anul care urmeaza sa aiba recolte bogate.
Focul lui Samedru a ramas un obicei viu, pastrat in multe localitati din nordul judetelor Arges, Dambovita,Valcea, in unele zone montane si submontane din Muntenia, Oltenia si Moldova, chiar daca nu se mai cunoaste semnificatia initiala, rituala – de fapt ca toate focurile de peste an, ceremonii practicate in mediul rural.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.