Nastase si acordul Romaniei cu FMI
Fostul premier Adrian Nastase critica, pe blogul lui, termenii acordului cu FMI, apreciind ca patru tinte au fost ratate. Una dintre aceste tinte prevedea mentinerea expunerii bancilor straine care activeaza in Romania in vederea asigurarii creditarii economiei romanesti. Dar tot FMI recunostea, in luna februarie 2010, ca sectorul financiar din Romania a avut un rol practic inexistent in sustinerea economiei reale in anul 2009, afirma Adrian Nastase.
El precizeaza ca, desi reprezentatii Fondului sustin ca un acord cu aceasta institutie imbunatateste credibilitatea Romaniei pe pietele externe, incurajand investitorii straini, rezultatele concrete par diferite.
„FMI nu a atenuat cu nimic tendinta de reducere a fluxurilor de capitaluri catre tarile emergente. ISD catre Romania s-au redus cu 50% in 2009 fata de 2008 si cu inca 30% in sem.I din 2010 fata de aceeasi perioada din 2009; in prezent nu mai acopera decat jumatate din deficitul de cont curent”, explica presedintele Consiliului National al PSD.
Un alt avantaj al acordului ar fi faptul ca „FMI sprijina procesul de reforme structurale”. In realitate, insa, reforma companiilor de stat pentru FMI inseamna „fixarea unor tinte cantitative privind situatia financiara a acestora” si „impunerea cresterii preturilor bunurilor/serviciilor realizate de aceste companii si numai dupa aceea privatizarea/desfiintarea lor”.
„Adica FMI ne impune sa facem reforme structurale pe seama consumatorilor – la fel ca in Ucraina”, unde o conditie principala a noului acord al Ucrainei a fost cresterea cu 50% a preturilor la gazele naturale vandute consumatorilor, concluzioneaza Nastase.
Fostul prim ministru se intreaba de ce FMI nu a fixat si conditionalitati privind arieratele firmelor de stat si de ce Fondul nu a fost interesat de politica salariala din aceste firme.
In fine, a patra tinta – „FMI cunoaste realitatea economica din tarile cu care are acorduri si da dovada de consecventa”, o alta argumentatie pe care Adrian Nastase o considera nefondata.
Argumentele sale:
1. FMI ne-a sugerat sa reducem deficitul bugetar printr-un accent mai mare pus pe venituri, adica pe cresterea taxelor. Oare FMI nu stie ca nivelul redus al veniturilor bugetare in PIB constituie o problema structurala a Romaniei, pe care nu am atenuat-o nici in perioadele de expansiune economica? Oare FMI nu stie unde exista risipa la bugetul de stat? Daca nu stie, de ce nu a solicitat Bancii Mondiale sa faca astfel de analize? Daca stie, de ce nu a impus reducerea risipei.
2. Directorul FMI a afirmat ca situatia Romaniei este dificila si ca nu ar fi trebuit reduse salariile bugetarilor. In acest timp FMI propunea reducerea sectorului bugetar cu 20% (adica disponibilizari sau reduceri salariale).
3. FMI (iunie 2010) recunoste ca infrastructura slaba este o piedica in calea cresterii pe termen lung. In aceste conditii, de ce este de acord cu reducerea cheltuielilor pentru investitii ale statului? De fapt, FMI pare interesata doar de reducerea deficitului bugetar￢
4. FMI (august 2010) este ingrijorat de slaba absorbtie a fondurilor structurale. Dar de ce nu a impus conditionalitati si in privinta acestor resurse. De exemplu, criteriul pentru veniturile statului se calculeaza fara ce reuseste Romania sa atraga de la Comisia Europeana. De asemenea, criteriul cheltuielilor bugetare exclude cheltuielile pentru cofinantarea fondurilor europene.
