Investitorii: este nevoie de o STRATEGIE,
Romania poate mai mult!
Investitorii straini din Romania au prezentat joi cele 12 masuri care pot schimba soarta economiei. Mariana Gheorghe, Petrom: In noiembrie, discutam despre primele efecte.
Consiliul Investitorilor Straini (FIC) impreuna cu o echipa de experti economici au sintetizat 80 de soluții prioritare, grupate in 10 directii principale de actiune, pentru a stimula economia romaneasca, pe care le prezinta joi dimineata intr-o conferinta de presa. “In luna iunie am lansat o invitatie celor 118 membri ai FIC pentru a propune idei privind relansarea economica. Am triat 80 de masuri de relansare, concentrate pe 10 directii de actiune. Pasul al doilea a fost sa selectam 12 masuri prioritare, iar echipa noastra de experti au determinat econometric impactul macroeconomic. Sunt acțiuni care pot repune rapid economia romaneasca pe o traiectorie de creștere”, a declarat Mariana Gheorghe presedinte al Consiliului Directorilor din FIC.
Sondajul intern si colectarea propunerilor de relansare economica de catre FIC a fost coordonata de Mariana Gheorghe – CEO al Petrom, Claudia Pendred – Director BERD pentru Romania și Dominic Bruynseels – CEO al BCR. Masurile au fost analizate de economiștii Lucian Anghel – economistul șef al BCR și Laurian Lungu – Managing Partner al Macroanalitica, pentru a estima posibilul impact al acestora asupra relansarii economice și practicabilitatea lor. Pe langa aportul membrilor FIC, documentul beneficiaza și de contribuția economistului sef al economistului sef al BNR, Valentin Lazea.
Din opiniile membrilor boardului Directorilor FIC
Dominic Bruynseels, CEO al BCR si membru al Consiliului Directorilor din FIC:
Mesajul important pe care dorim sa il transmitem este acela ca venim nu cu un simplu pachet de propuneri, ci un set de analize economice discutate si cu Guvernul si am vazut care ar fi masurile rezultate ale acestui pachet. Este un pachet de idei care speram ca vor ajuta la redresarea economica. Sectorul privat ar putea contribui cu capital si expertiza la infiintarea unei banci de dezvoltare sau fond, care sa preia rolul de creditor pentru IMM (pe baza modelului KfW din Germania), pentru cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE.
Markus Wirth si Claudio Zito, membri in Boardul Consiliului Investitorilor Straini:
E nevoie de realizarea unei infrastructuri pentru o economie moderna. Ca masuri, avem in vedere prezentarea unei candidaturi comune (impreuna cu Bulgaria/Ungaria) pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020. Impactul estimat este de 1 miliard euro investitii anuale in infrastructura, care poate genera o crestere a PIB de 1%. Suportul FIC poate veni prin sustinerea costurilor inițierii unui asemenea proiect major in infrastructura, propus de Guvern.
Jean Valvis:
Din pacate, in Romania nimeni nu se gandeste la o strategie pe 10 ani in domeniul agricol, de pilda. E nevoie de o asemenea strategie. E nevoie de o lege in acest sens, astfel ca dupa cei 4 ani de mandat, cei care vor urma la putere sa continuie strategia si masurile gandite. Comunistii o aveau, noi nu.
Serban Toader, KPMG:
Efectuarea de controale fiscale tintite ar reduce costurile administrațiilor fiscale și ar spori veniturile bugetare, ce ar putea fi folosite pentru investiții in domeniul public. Sectorul privat este dispus sa sprijine financiar imbunatatirea controlului vamal pentru a reduce evaziunea fiscala (prin angajarea de companii de paza pe cheltuiala sa). Autoritatile statului trebuie sa ofere feedback sporit cu privire la numeroasele rapoarte furnizate de banci si societati private (de exemplu, in ceea ce privește lupta impotriva spalarii banilor). Diminuarea evaziunii fiscale va elibera resurse suplimentare de 460 mil. EUR/an pentru investiții, ne arata calculele noastre. Asta inseamna o creștere a PIB cu 2,2%, 44.600 de noi locuri de munca si o creștere a veniturilor la buget cu +1,8%.
Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank
Armonizarea legislației muncii cu principiile economiei de piața; oferirea posibilitații ca angajatorii sa poata sa iși gestioneze mai bine forța de lucru, facilitarea mișcarii libere și relocarii angajaților. E nevoie de redefinirea statutului juridic al patronatelor pentru crearea condițiilor unui dialog social constructiv și eficient. Modificarea procedurilor reglementate de Codul Muncii, aplicabile litigiilor de munca, cum ar fi prevederile privind citarea, aplicarea sentințelor date de prima instanța judecatoreasca.
Mariana Gheorghe, CEO Petrom
Au fost deja solicitate intalniri cu autoritatile guvernamentale si cu acele comisii parlamentare care pot initia masuri legislative necesare. Periodic dorim sa analizam stadiul in care s-a ajuns in cadrul intalnirilor. Prima va fi in luna noiembrie. In aceasta saptamana ne vom intalni de pilda cu ministrul Muncii.
Cifra de afaceri a companiilor membre FIC a fost in 2009 de 36 de miliarde de euro, adica 30% din PIB-ul Romaniei.
Lista de masuri propusa de FIC
1. Introducerea in cadrul Ministerului Finantelor a unui Registru al creantelor inregistrate de buget. Tuturor creanțelor valide bugetate (TVA, finanțarea proiectelor, plati contractuale ale statului etc.) trebuie sa le fie atribuite termene de plata intr-un registru deschis si transparent si, prin urmare, sistemul bancar ar putea finanta companiile pe baza acestor creanțe si ar reincepe fluxul de bani in economie. Ar putea astfel fi evitate multe cazuri de faliment. Impactul estimat: Imprumuturi de 500 mil. EUR, care duc la o creștere a PIB cu 0,9% si la 19.000 noi angajați pe termen mediu, ceea ce inseamna o creștere a venitului la buget de 0,7%.
2. Pornirea programului Prima Casa 3. Aceast program este estimat sa genereze credite cumulate de 1,4 miliarde de euro si 12.000 de locuri de munca. Costurile bugetare sunt estimate 70 de milioane de euro.
Garantia de stat ar putea acoperi numai 50% din suma imprumutului, deoarece restul e garantat cu ipoteca, insa volumul facilitatii ar putea fi majorat (si anume: dublat). Imprumuturi de aproximativ 1,4 miliarde EUR ar putea fi astfel acordate, prin largirea bazei de potentiali aplicanti. In acest scop, poate fi luata in considerare si recapitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri, daca este cazul. Impactul la buget: Imprumuturi de 1,4 mld. EUR duc la o creștere a PIB cu 0,6% si la 12.000 noi angajați pe termen mediu, adica o creștere a venitului la buget de 0,5%.
3. Listarea locala si internationala a Fondului Proprietatea. Fondurile obtinute sunt estimate la 2 miliarde de euro si trebuie investite in infrastructura. Emisiuni in lei pe termen mai lung pentru a construi curba lichida de randament pentru titlurile de stat; revizuirea cadrului legal pentru operatorii primari; simplificarea accesului companiilor locale la piața interna de capital și scaderea costurilor (imbunatațirea procesului de ofertare publica, diminuarea costurilor aferente operațiunilor la bursa, care sunt mult mai mari decat cele din alte țari europene etc.); stimulente pentru economii curente si pe termen mai lung.
4. Depunerea in comun a Romaniei, Ungariei si Bulgariei a unei candidaturi la Campionatul European de Fotbal din 2020. Masura ar conduce la dezvoltarea infrastructurii cu un cost estimat de 10 miliarde de euro, distribuit pe parcursul a zece ani.
5. Angajarea de companii de securitate care sa imbunatateasca controlul vamal. Prin scaderea evaziunii, 460 milioane de euro vor putea fi folosite pentru investitii.
6. Imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene prin externalizarea sau revizuirea schemelor de bonusuri cu care sunt platiti angajatii de stat. Externalizarea ar aduce 400 de milioane de euro, corespunzand unei cresteri a PIB de 3,6% pana in 2015. Propunerea se bazeaza pe faptul ca lipsa de experți la nivelul ministerelor responsabile intarzie implementarea programelor operaționale și ia in considerare experiența unor banci comerciale in managementul schemelor de finanțare.
7. Implementarea conceptului e-Guvernare.
8. Atragerea de fonduri UE in agricultura, de cel putin 150 de milioane de euro anual. Stabilirea unor strategii in acest domeniu.
9. Facilitati de creditare subventionata in zona IMM prin contributia comuna a bancilor si a sectorului public. Sunt estimate imprumuturi de 250 milioane de euro sau o crestere a PIB cu 0,5%.
10. Flexibilizarea legislatiei munciiva duce la o scadere cu un p.p. a somajului si crearea a 84.000 de locuri de munca.
11. Infiintarea unui Consiliu pentru Dezvoltare Economica (CDE) care sa includa profesori, cercetatori, reprezentanti ai sectoarelor privat si public.
12. Analiza schemelor de bonus pentru angajații de la stat care lucreaza cu fonduri UE si acordarea de prime in funcție de gradul de absorbtie a fondurilor.
Ce presupun masurile, din punct de vedere financiar? Care sunt costurile si care, beneficiile?
Implementarea celor 12 masuri principale pentru reluarea creșterii economice ar putea genera:
– O creștere cumulativa a PIB real de pana la 11,6% in urmatorii cinci ani; PIB potențial va crește cu circa
doua puncte procentuale in medie pe termen mediu.
– Impactul asupra pieței muncii ar putea fi de aproximativ 250 de mii de noi locuri de munca pe termen mediu.
– O creștere suplimentara a veniturilor la buget de aproximativ 8,5% pe termen mediu.
– Costuri bugetare: 864 mil. EUR pentru perioada 2011-2015 (echivalentul a 0,73% din PIB estimat pentru 2010); impact scazut asupra costurilor bugetare, intrucat acțiunile care au ca scop imbunatațirea condițiilor fiscale vor genera un spațiu fiscal care ar putea fi utilizat pentru susținerea unor proiecte de infrastructura.
– Impactul indirect al masurilor propuse ar putea genera o creștere economica suplimentara de aproximativ 15-20% din impactul direct pe termen lung –„cerc virtuos”.
Alte masuri propuse de investitorii straini
Crearea Grupului “Romania 2015” constand in 1.000 de tineri manageri/ profesionisti de top pentru remodelarea viitorului Romaniei. Grupul trebuie sa actioneze ca un grup de reflectie, fiind consultat de stat si oferind asistența cu privire la imbunatatirea mediului economic/social/politic al tarii si lucrand indeaproape cu statul cu privire la implementarea diverselor proiecte. Sectorul privat ar putea sprijini din punct de vedere financiar crearea și administrarea grupului.
Reformarea substantiala a Curtii de Conturi sau infiintarea unui corp de audit independent pentru auditarea practicii privind cheltuielile si a conturilor guvernamentale in mod transparent pe baza unor standarde internationale. Cresterea transparentei, reducerea costurilor din sectorul public prin permiterea unei concurente mai deschise intre furnizorii de bunuri si servicii ai guvernului. De asemenea, consolidarea increderii in institutiile guvernului, fapt ce va duce la imbunatatirea conformitații fiscale, deoarece publicul ar avea mai multe cunostinte despre modul in care sunt cheltuite fondurile publice.
Sporirea competitivitații forței de munca. Limitarea folosirii ajutorului financiar de șomaj și condiționarea acestuia de obligativitatea recalificarii, sau de voluntariat pentru autoritatile de stat sau in cadrul ONG-urilor. Crearea de stimulente pentru instruirea in dobandirea de competențe tehnice și intarirea infrastructurii de recalificare folosind fonduri UE. Concentrarea asupra surselor de talente și stimularea dezvoltarii acestora (a se vedea precedentul de succes al profesioniștilor din domeniul IT).
Un plan Marshall pentru Romania. Implementarea strategiilor si planurilor pe termen mai lung pentru asigurarea predictibilitatii crescute a mediului economic. Stabilirea prioritatilor si planurilor cu privire la dezvoltarea strategica (infrastructura, turism, agricultura, sanatate, educatie etc.) intr-un sistem de planificare bugetara multianuala. Guvernul trebuie sa comunice in mod continuu ca este hotarat sa creeze continuitate si stabilitate si sa dovedeasca acest lucru.
Inființarea de centre locale/regionale de consultanța pentru IMM-uri pentru a stimula progresul pe plan local. Sectorul privat (bancile, companiile mari, firmele de consultanța) ar putea sprijini autoritațile oferind instruire și suport gratuit (de exemplu, pentru crearea de planuri de afaceri, management de proiecte etc.).
Implementarea unui nou sistem IT pentru sectorul sanatații publice. Cartele electronice pentru pacienți; rețete in format electronic. Aceste masuri ar putea contribui la creșterea controlului asupra rețetelor, generarea unor economii in cadrul sistemului și marirea transparenței in privința cheltuielilor. Potrivit primelor estimari, se pot face economii intre 15-20% din bugetul pentru medicamente al Casei Naționale de Asigurari de Sanatate (circa 2,5 mld. RON; consumul de medicamente in 2009 a fost de circa 4,8 mld. RON).
