Superstitiile si obiceiurile din Postul Craciunului (II)
Timp de 40 de zile, intre 15 noiembrie si 25 decembrie, crestinii ortodocsi tin Postul Craciunului. Este un post lung, care aminteste de cel al lui Moise pe Muntele Sinai, inainte de primirea Tablelor Legii, dar si de acela al patriarhilor din Vechiul Testament, care asteptau venirea Fiului lui Dumnezeu pe pamant. Tot astfel, crestinii se pregatesc pentru sarbatoarea Nasterii Domnului prin post si rugaciune, prin umilinta si bucurie.
In postul Craciunului incep sezatorile, cand tinerii si batranii deopotriva se strangeau in zilele lucratoare pe la casele fiecaruia pentru a toarce lana si a ajuta la treburi gospodaresti. Se spuneau povesti, cantece si ghicitori, iar gazdele serveau ajutoarele cu nuci mere si pere din fan.
Batutul pernelor este un obicei practicat de fetele nemaritate care nu si-au gasit inca ursitul. Se spune ca „batutul pernelor†poate imblanzi soarta acestora si le aduce petitori.
Batranele de la sate mai cred si astazi ca cerul se deschide in ziua de Craciunn si se vede casa lui Dumnezeu, iar animalele vorbesc si numai cei curati la suflet pot vedea „dincolo”.
De Sfantul Matei, fetele din zona Hategului merg la fantana din mijlocul satului si, la cantatul cocosului, aprind o lumanare si o pun pe margine; lumina care se reflecta in apa ii arata acesteia chipul viitorului sot.
Tot acum, femeile lucreaza pana la amiaza pentru a avea spor in casa anul viitor.
Se spune ca Postul Craciunului este mai usor si pentru ca spre final de an camarile gospodariilor sunt pline cu alimente de sezon, de la muraturi si pana la alte preparate vegetale conservate.