Interviu Mihai Tanasescu:
Acordul de la Viena ar trebui prelungit
Decizia Romaniei de a nu mai trage ultima transa din imprumutul de la FMI arata ca Romania se poate finanta singura, iar pana in 2012, deficitul bugetar al Romaniei va trebui sa fie acelasi, indiferent de metoda de calcul al acestuia (ESA sau cash), a afirmat luni reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, in cadrul unui interviu acordat AGERPRES. Fostul ministru de finante mai este de parere ca Acordul de la Viena ar trebui sa fie prelungit pe inca sase luni, iar privatizarea CEC-ului nu ar fi oportuna.
Agerpres: Decizia Romaniei de a nu mai trage ultima transa din Acordul cu FMI arata ca autoritatile sunt preocupate de nivelul datoriei, sau a aparut o diferenta de punct de vedere intre misiunea FMI si autoritati?
Mihai Tanasescu: Decizia Romaniei de a nu mai trage ultima transa trebuie privita ca un semn de revenire a increderii investitorilor in Romania, pe de o parte, iar pe de alta, ca un semn de evolutie pozitiva a economiei romanesti in 2011 si, in special, in trimestrele urmatoare, dar si ca o atitudine proactiva din partea Romaniei.
Atata timp cat rezervele Bancii Centrale sunt la un nivel suficient, sustenabil, care constituie o ancora puternica atat pentru increderea investitorilor, cat si pentru sustenabilitatea macroeconomica, decizia de a nu mai trage ultima transa rezulta din insasi aceasta.
Avantajul consta in faptul ca Romania nu va mai plati dobanzi si alte cheltuieli, dar decizia de a nu mai accesa aceasta transa este un semnal ca economia s-a stabilizat si merge spre etapa de crestere.
Agerpres: Cand a fost luata decizia, inainte sau in timpul negocierilor?
Mihai Tanasescu: Hotararea a fost luata in timpul discutiilor purtate de misiunea de evaluare, in special a negocierilor cu Banca Nationala, catre care s-ar fi indreptat aceasta ultima transa. Discutiile cu BNR au dus in mod firesc spre aceasta concluzie, pornind de la analiza indicatorilor macrofinanciari si a celor bancari.
Agerpres: Semnificatia faptului ca vrem banii de la UE, dar nu si pe cei de la FMI reflecta nevoia Romaniei de sprijin pentru echilibrarea deficitului bugetar si nu pentru platile externe?
Mihai Tanasescu: Este foarte simplu de inteles de ce Romania doreste sa ia banii de la Uniunea Europeana, dar nu si pe cei de la FMI. Banii de la UE sunt mult mai ieftini decat cei proveniti din alte imprumuturi pe care Romania le-ar putea lua de pe piata privata si contribuie la diversificarea portofoliului de datorii al Romaniei, dat fiind ca acest credit de la UE are o maturitate lunga. De aceea, cred ca este un avantaj sa luam aceasta transa de la UE.
Este limpede ca Romania are, in momentul de fata, capacitatea de a se finanta singura, prin imprumuturi de pe piata interna si externa, iar semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei transe, prin tratarea ei ca una preventiva, arata ca Romania trece intr-o alta etapa, de la una de stabilizare, la una de crestere economica.
Agerpres: Pentru ca v-ati referit la un tratament de tip preventiv, poate actualul acord sa fie considerat ca fiind incheiat, chiar daca ultima transa nu este trasa, dat fiind ca acordul este unul de tip Stand-By, nu unul preventiv?
Mihai Tanasescu: Conform metodologiei FMI, o tara care are un program in derulare cu Fondul poate sa ceara incheierea unui program mai devreme decat se prevede in Acord, daca obiectivele programului respectiv au fost atinse. In cazul Romaniei, aceste obiective sunt consolidarea fiscala, consolidarea sistemului financiar si stabilizarea economiei, iar aceste trei mari obiective au fost atinse. Asadar, Acordul poate fi incheiat mai devreme, ceea ce permite si aprobarea noului Acord Stand-By de tip preventiv, care va avea o durata de doi ani de zile, incepand de la sfarsitul lunii martie 2011.
Agerpres: In ce masura va reusi noul acord sa fie si un tampon impotriva derapajelor economice din anii electorali care urmeaza?
Mihai Tanasescu: Este limpede ca un acord cu FMI si UE delimiteaza limpede un cadru de manevra, care raspunde cerintelor procesului de consolidare, indiferent daca exista un proces electoral in curs sau nu.
Agerpres: Reducerea arieratelor va fi unul dintre obiectivele noului acord dintre Romania si FMI. Care ar fi alte subiecte principale?
Mihai Tanasescu: In linii mari, obiectivele noului acord se refera la consolidarea fiscala, stabilitatea financiara si cresterea economica sustenabila. Pe de alta parte, cresterea economica trebuie sa fie sustinuta de evolutia unor segmente importante ale economiei romanesti, cum ar fi transporturile, energia, problemele de tehnologia informatiei si agricultura, care va trebui sa joace un rol important in dezvoltarea Romaniei. Nu in ultimul rand, pe perioada noului acord va trebui sa creasca procentul de accesare al fondurilor europene. Se va trece, in aceasta perioada, de la un model de crestere economica bazat pe consum alimentat din fonduri externe la un tip de crestere capabila sa creeze locuri de munca, la o imbunatatire a serviciilor publice si la o eficientizare a activitatii companiilor de stat.
Agerpres: Pentru ca ati mentionat companiile statului, care este situatia arieratelor si la ce ne putem astepta pe linia unor viitoare disponibilizari?
Mihai Tanasescu: Nu va mai fi nevoie de o noua derogare pe tema arieratelor, dar problema arieratelor ramane o problema structurala majora a economiei romanesti, iar reformele vor conduce la diminuarea arieratelor. Vom lucra in urmatoarele luni de zile, impreuna cu autoritatile romane, ca sa vedem exact care este strategia cea mai buna pentru reducerea arieratelor in urmatorii doi ani.
Agerpres: Care va fi diferenta intre deficitul bugetar calculat prin metoda cash, fata de cea practicata in UE, care include si arieratele?
Mihai Tanasescu: Tinta pe care am stabilit-o este ca in 2012, deficitul calculat atat pe metoda cash, cat si pe metoda ESA, sa ajunga la aproximativ 3% din PIB.
Agerpres: Ce anume se adauga la cuantumul deficitului bugetar calculat pe metoda ESA, fata de cel estimat prin metoda cash?
Mihai Tanasescu: Conform Biroului pentru Statistica al UE, Eurostat, in bugetul consolidat din acest an, cel mai probabil din a doua jumatate a anului, vor fi incluse anumite companii ale statului, care vor veni cu anumite deficite si alte probleme. Tocmai programul de reforme structurale accelerate trebuie sa duca in 2012, la inregistrarea unui deficit egal, estimat atat prin metoda ESA, cat si pe cea de cash. Urmeaza ca Eurostat sa transmita Romaniei care sunt companiile de stat ale caror arierate vor fi incluse in calculul deficitului bugetar.
Agerpres: Pentru ca tot ati amintit de reforme structurale, este previzibila o crestere a disponibilizarilor in Romania?
Mihai Tanasescu: Cred ca intregul proces de restructurare, de ameliorare a mediului de afaceri, care va conduce la o crestere economica in care capitalul privat va avea un rol important nu va duce la o crestere a somajului in Romania, ci la o reducere a acestuia. Desigur insa ca vor aparea diferente intre anumite segmente ale pietei muncii, dar pe ansamblu, eu intrevad o diminuare a somajului in anii care urmeaza.
Agerpres: Sumele care vor fi tinute la dispozitia Romaniei prin noile acorduri preventive vor insuma cinci miliarde de euro, din care 3,6 miliarde de la FMI si 1,4 miliarde de la UE. Ce costuri va implica tinerea acestor bani blocati, pentru ca Romania sa ii poata trage, de indata ce ar avea nevoie de ei?
Mihai Tanasescu: Fondul va pune la dispozitia Romaniei, intr-un cont aparte, 3,6 miliarde de euro, ceea inseamna aproximativ 300% din cota de participare a Romaniei la FMI, iar UE va tine la dispozitie, tot intr-un acord preventiv, pentru cazuri exceptionale, suma de 1,4 miliarde de euro. Costurile vor fi minimale, constand intr-un comision pentru rezervarea acestor fonduri, in caz ca Romania ar avea nevoie de ei.
Agerpres: In timpul actualelor negocieri de la Bucuresti, anumite performante ale economiei romanesti au fost apreciate ca fiind foarte bune. Ar fi interesant daca le-ati compara cu cele care au fost puse in evidenta de precedenta misiune de evaluare a FMI, pe baza carora a fost aprobata in ianuarie cea de-a saptea transa a imprumutului de la FMI.
Mihai Tanasescu: Prognoza pentru 2011 a ramas neschimbata si ea se afla usor intr-un trend pozitiv, iar prognoza pentru 2012 este mai buna decat cea din acest an arata ca reformele se indreapta catre un drum lung de sustenabilitate. Problema cheie raman fondurile structurale, iar atragerea lor poate conduce la un plus de crestere economica fata de potentialul efectiv al Romaniei, iar aceasta trebuie sa fie acum prioritatea pentru autoritatile romane.
Faptul ca se continua aceste reforme arata un comportament responsabil fata de situatia mondiala, ca si fata de un comportament care a dus, in anii de boom economic, la aparitia dezechilibrelor care sunt acum pe cale sa fie aduse la normal.
Ca sa ne referim la cifre, performanta economica a Romaniei in 2011 se traduce prin crestere economica de 1,5%, deficit bugetar de 4,4% si o inflatie de 3,5% plus sau minus 1%, dar nu trebuie sa fie uitate lucrurile care nu se pot exprima neaparat in cifre, cum sunt stabilitatea fiscala si atitudinea proactiva in procesul de restructurare, ceea ce va duce la o imbunatatire de eficienta in cadrul companiilor statului.
Agerpres: Mai are Romania nevoie de prelungirea Acordului de la Viena?
Mihai Tanasescu: Parerea mea personala este ca, pentru urmatoarele sase luni cel putin, acest acord ar trebui prelungit. In luna martie va avea loc o discutie pe aceasta tema.
Acordul ar trebui sa fie mentinut, pentru ca bancile care au intrat in aceasta initiativa si-au pastrat, in ultimii doi ani, expunerea pe Romania, ceea ce a fost un pilon de stabilitate. De aceea cred ca ar trebui sa fie prelungita perioada de aplicare a Acordului cu cel putin sase luni.
Agerpres: Daca tot vorbim de banci, credeti ca privatizarea CEC-ului ar fi o solutie oportuna, in conditiile in care peste trei patrimi din capitalul bancar de pe piata romaneasca este strain?
Mihai Tanasescu: Decizia politica anuntata public este una corecta. CEC-ul, ca oricare banca, trebuie sa isi mareasca capitalul si trebuie vazut care sunt cele mai potrivite cai pentru a deveni o banca mai activa si cu o cota mai mare pe piata. Ca in oricare companie, privata sau de stat, o imbunatatire a managementului este absolut necesara. Nu consider insa ca ar fi oportuna o privatizare a CEC-ului in acest moment.
Agerpres: FMI a solicitat liberalizarea preturilor la gaze naturale. Ar putea aceasta masura sa duca la cresterea inflatiei in 2011?
Mihai Tanasescu: Nu se pune problema unei liberalizari a pretului gazelor in 2011. Este un proces mai indelungat, care necesita o analiza aprofundata, dar trebuie sa remarcam ca o ajustare a pretului la nivel international a fost stopata. De aceea, probabil, autoritatile vor prezenta, in lunile urmatoare, o strategie proprie referitoare la modul in care trebuie sa fie realizata aceasta evolutie a pretului la gaze.
