Dragos Tanase (RMGC):
Romania a decis sa exploateze aurul de la Rosia Montana
Considerat ca fiind unul dintre cele mai controversate proiecte miniere din Romania, dar catalogat, in acelasi timp, de catre specialistii straini drept unul dintre cele mai sigure si viabile din lume, mina de aur de la Rosia Montana continua sa suscite interesul opiniei publice.
Va fi, intr-adevar, acest proiect, benefic pentru economia romaneasca? Va fi transformata Rosia Montana intr-o zona turistica de renume la nivel international? Ce va ramane, de fapt, dupa ce investitorul canadian isi va face bagajele si va pleca din Romania, dupa 20 de ani de exploatare? Dragos Tanase, directorul general al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), a vorbeste despre toate aceste aspecte intr-un interviu acordat Agentiei Nationale de Presa AGERPRES.
AGERPRES: A trecut destul de mult timp de cand RMGC a venit cu propunerea realizarii proiectului minier de la Rosia Montana. In tot acest timp, au fost realizate investitii de catre companie, practic niste bani cheltuiti. Ce sperante aveti in avizarea definitiva si pozitiva a proiectului?
Dragos Tanase: E adevarat ca a trecut destul de mult timp de cand am propus proiectul. Daca luam doar evaluarea de mediu care a inceput in 2006, suntem in 2011, deci sunt cinci ani de la inceputurile ei. Nu este normal ca un investitor din tara asta, indiferent de domeniu, sa fie tinut intr-o procedura de evaluare cinci ani. In mod normal, ar trebui sa fie un raspuns, da sau nu, mult mai repede. In momentul de fata, noi suntem optimisti. Noi credem ca, la ora actuala, exista o procedura in derulare, participam la aceasta procedura si speram sa terminam cat de curand. Noi credem ca am raspuns la toate intrebarile adresate, am clarificat toate aspectele si speram ca aceasta procedura sa se termine cat de curand, prin emiterea acordului de mediu.
AGERPRES: Dar, legal, banuiesc ca exista o marja de timp in care se poate da un raspuns…
Dragos Tanase: In procedura de la Ministerul Mediului se vorbeste despre o singura sedinta a Comitetului de Analiza Tehnica /CAT, n.r./. Noi am avut pana astazi sase astfel de proceduri, dintre care patru in 2010. O a saptea este programata in perioada urmatoare. E adevarat ca pe unii pasi din procedura exista termene, pe altii nu. Si va dau un exemplu, pe consultarea privind impactul transfontier, atunci cand trebuie sa consulti statele vecine pe proiecte mari. Din punctul nostru de vedere, ceea ce ne bucura pe noi, este ca in momentul de fata exista un Comitet de Analiza Tehnica care lucreaza pe procedura si speram sa se definitiveze.
AGERPRES: Apropo de consultarea privind impactul transfontier. Pana acum, dintre toate tarile vecine consultate, Ungaria este singura care doreste monitorizarea indeaproape a proiectului, ba chiar in unele cazuri si-a exprimat dezacordul pentru derularea acestuia. De ce credeti ca numai Ungaria a facut acest pas?
Dragos Tanase: Problema Ungariei este ca bazinul hidrografic vestic al Romaniei merge in Dunare prin Ungaria si atunci tot ceea ce facem noi in acest bazin teoretic, potential, poate sa aiba un impact si asupra vecinilor ungari. O alta problema pe care a avut-o Ungaria a fost cu accidentul de la Baia Mare, care a creat o problema acolo. Proiectul Rosia Montana, avand o dimensiune mare, fiind cea mai mare mina de aur din Europa, a trezit interesul Ungariei, tocmai prin prisma acestor chestiuni. In practica, insa, noi am gandit proiectul pana la un nivel de standard foarte ridicat. Standardul tehnic din proiect este, din foarte multe puncte de vedere, cel mai ridicat din industria miniera. De exemplu, barajul de pe Valea Cornei este unul dintre cele mai sigure baraje miniere din lume, iar, conform studiului de risc, acesta este de o mie de ori mai sigur decat orice alt baraj minier. Noi credem ca prin dialog la nivel tehnic cu partea ungara am reusit sa clarificam multe dintre problemele tehnice ale proiectului. De altfel, partea maghiara, in 2010, a spus foarte clar ca a inteles problematica tehnica a proiectului si ca ultima lor problema este un dezastru cumulat la proiectul minier de la Rosia Montana in paralel cu cel dezvoltat de Deva Gold la Certej. Daca se intampla un dezastru la Rosia Montana si, in acelasi timp, unul la Certej, Ungaria nu va fi afectata, a fost concluzia tehnica a specialistilor. Acest aspect a fost inclus in documentatie si speram noi ca am lamurit cu partea ungara acest lucru.
AGERPRES: Evident ca cei 400 de milioane de dolari investiti pana acum in diferite stadii, plus alte plati nu reprezinta o suma mica. Exista, insa, si varianta ca acest proiect sa nu se deruleze pana la urma… Cum se vor recupera banii investiti pana acum?
Dragos Tanase: Ideea este in felul urmator: noi nu vedem niciun motiv pentru care proiectul nu s-ar intampla. Este un proiect care respecta legea romaneasca, respecta legile Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere, proiectul trebuie sa mearga mai departe, atat timp cat respecta legea. Revenind la intrebarea dvs, evident ca daca te consulti cu avocatii, acestia iti pot da tot felul de scenarii si de alternative la acest lucru. Una este, insa, discutia teoretica cu avocatii, alta este ipoteza practica de lucru a managementului unei companii. In plus, noi nu am dat la avocati teme de lucru ce s-ar intampla daca nu o sa mearga proiectul mai departe. Multi intreaba in Romania daca sa luam decizia de a face proiectul minier de la Rosia Montana sau nu. Asta este o dezbatere falsa pentru ca Romania a luat decizia sa faca acest proiect, si a luat decizia prin emiterea licentei de exploatare. Legea minelor spune foarte clar ca in momentul in care am un zacamant in pamant, in momentul in care am un investitor, in momentul in care dau licenta de exploatare, este momentul in care hotarasc exploatarea acelei resurse. Romania a luat decizia sa exploateze aurul de la Rosia Montana. In plus, in Legea minelor se spune foarte clar ca autoritatile statului au obligatia de a facilita investitorului accesul la perimetrul respectiv, prin PUZ-uri, autorizatii, pentru exploatarea resursei respective. La momentul actual noi nu facem decat sa respectam legea si facem o implementare a unei decizii luate deja.
AGERPRES: Un recent sondaj de opinie dat publicitatii de catre Ecopolis arata faptul ca aproape 50% dintre politicienii romani s-au declarat impotriva proiectului minier de la Rosia si doar 18,4% au fost de acord. Cum vedeti dvs. aceasta atitudine in acest context economic nu tocmai prielnic pentru Romania?
Dragos Tanase: E prima oara cand aud de Ecopolis, dar imi amintesc ca am vazut ceva din acest sondaj. Nu am inteles metodologia cu care au lucrat si nu stiu daca sondajul are o baza stiintifica. Din punctul meu de vedere este nerelevant. Sunt de parere ca acest gen de sondaje este folosit ca instrumente de PR. La nivel national, publicul nu are experienta in minerit. Sondajele de genul acesta cu o metodologie obscura, facute la nivel national, sunt lovite din start de lipsa de legitimitate. Daca facem maine un sondaj si intrebam daca lumea e de acord cu acidul sulfuric, peste 70-80% o sa spuna ca nu, desi acesta se gaseste in bateria de la masina. Deci, din punctul nostru de vedere, genul acesta de puncte vedere nu sunt relevante. In general, consultarile publice se fac cu comunitatile locale, iar noi, la Rosia Montana, Abrud, Campeni avem o astfel de comunitate formata din mineri, care stiu despre ce vorbesc. O astfel de comunitate are competenta de a analiza un proiect minier. La nivel national, publicul nu o sa aiba decat beneficiile din proiect. Legitimitatea pronuntarii asupra unui astfel de proiect apartine comunitatii locale, nu publicului national. Aceasta comunitate deja s-a pronuntat, in proportie de 80-90%, vrand pornirea acestui proiect.
AGERPRES: Nu demult, vicepresedintele organizatiei Eco-Civica, Dan Trifu, afirma ca ecologizarea zonei Rosia Montana, dupa incheierea proiectului derulat de catre RMGC, nu se poate face nici in 200 de ani, si ca planurile companiei post-lucrari sunt niste minciuni, la fel si faptul ca RMGC a forat in zona la o adancime mult mai mare decat cea pentru care primise autorizatie. Cum comentati aceste lucruri si daca ne puteti spune concret ce se va intampla de fapt dupa ce mina isi va incheia activitatea?
Dragos Tanase: Sunt niste afirmatii tendentioase, as spune din start. E o afirmatie care e facuta fara o documentare in prealabil si fara stiinta domeniului. Vorbim, deci, despre afirmatii false, eronate. Asta este una dintre problemele opozitiei. Arunca in aer tot felul de minciuni despre proiect tocmai pentru a crea aparenta unui proiect dubios, care nu respecta legea. Vreau sa spun din start ca acolo /la Rosia Montana, n.r./ o sa lasam totul verde, nu o sa stii ca a fost o mina, fata de situatia de azi cand vorbim despre un dezastru ecologic. Daca esti un ecologist adevarat ar trebui sa te preocupe dezastrul ecologic de azi de la Rosia Montana si pentru care toate aceste organizatii nu vin cu nicio solutie. Avem ape acide, avem o cariera nereabilitata, sunt 18 halde de steril in zona, deci e o problema de mediu astazi, despre toate aceste organizatii ecologice nu vorbesc si n-au solutii. Noi propunem o exploatatie miniera suprapusa peste vechea mina de stat, dar lasam totul verde. Cele patru cariere deschise vor fi reabilitate, una dintre ele va fi un lac, iar restul vor fi reumplute cu pamant si revegetate. Iazul de decantare va fi complet acoperit, iar platoul iazului de decantare va fi complet revegetat. Programul de reabilitare ecologica incepe din anul 5 de exploatare. Acest proiect va aduce beneficii de mediu, doua dintre ele fiind imediate. Primul beneficiu va fi curatarea apelor acide din zona, iar al doilea programul de reimpadurire. Noi, inainte sa pornim proiectul, trebuie sa plantam o mie de hectare. Prin proiect despadurim 250 de hectare.
AGERPRES: Cum se prezinta situatia la ora actuala a persoanelor care locuiesc deja in cartierul de vile de langa Alba Iulia?
Dragos Tanase: La ora actuala, monitorizam comunitatea care a ales sa se mute la Alba Iulia. Principiul pe care il urmarim este foarte simplu: urmarim ca viata omului care a plecat dintr-un loc si a ajuns intr-altul sa aiba o calitate superioara. In noul cartier locuiesc acum in jur de 124 de familii. Toti copiii din acele familii merg la scoala, sunt transportati in fiecare zi catre locurile unde invata, toti cei de acolo au un loc de munca.
AGERPRES: Piata aurului este in continua crestere. In urma cu ceva timp ne spuneati ca pretul aurului si argintului va continua sa creasca pe fondul tendintelor inflationiste din marile economii. Pe de alta parte, Romania poate castiga de pe urma proiectului RMGC de la Rosia… In acest sens, nu credeti ca lucrurile ar trebuie sa se miste mai repede, in asa fel incat Romania urmand sa devina si primul producator de aur din Europa?
Dragos Tanase: Romania castiga azi dintr-un proiect neinceput prin faptul ca noi avem 350 de angajati. Am calculat ca in anul 3 sau anul 4 dupa ce demaram proiectul, impactul in PIB va fi de 0,83%, inclusiv efectele indirecte, ceea ce este extraordinar numai dintr-un singur proiect. Cred ca trebuie sa ne grabim ca tara pentru acum n-avem autostrazi, n-avem scoli, n-avem spitale. Romania e o tara care trebuie reconstruita, modernizata, iar pentru asta iti trebuie bani pe termen lung. Trebuie sa avem niste surse de dezvoltare importante, iar industria miniera are acest potential.
AGERPRES: Ce se va intampla cu aurul de la Rosia Montana, odata scos, prelucrat si turnat in lingouri de catre RMGC? Este interesata Banca Nationala a Romaniei sa cumpere acest aur?
Dragos Tanase: Aurul de aici va fi comercializat pe burse. BNR-ul a spus foarte clar ca nu este interesata de achizitia de aur pentru ca structura rezervei nationale a depasit deja procentajul impus la nivelul Uniunii Europene. Pe de alta parte, orice banca nationala din Uniunea Europeana care doreste sa cumpere aur se duce pe Bursa si cumpara. Orice operator de aur poate vinde catre orice banca nationala.
AGERPRES: Punctual, imi puteti spune trei lucruri esentiale care diferentiaza proiectul minier de la Rosia Montana, dezvoltat de catre RMGC, de alte lucrari similare aflate deja in functiune in Europa?
Dragos Tanase: Proiectele miniere nu sunt standardizate, ci trebuie adaptate la tipologia zacamantului. Un prim lucru important al proiectului de la Rosia Montana este ca barajul proiectat este mult mai sigur decat orice alt baraj din lume. Al doilea lucru este faptul ca vorbim despre un proiect foarte compact, nu unul intins pe mai multe zone. A treia chestiune: este un proiect special din imbinarea diverselor problematici, de exemplu a zonei de patrimoniu. Este o particularitate a proiectului pe care nu o intalnesti in Suedia, in Finlanda sau in alta parte. Noi consideram ca tocmai proiectul minier va fi cel care va da fondurile necesare pentru salvarea, reabilitarea, conservarea acelui patrimoniu, in care nu vine nimeni altcineva sa bage sute de milioane de euro.
AGERPRES: Recent, RMGC a semnat un contract de sponsorizare pentru echipa CFR Cluj. Cum de v-ati gandit la intrarea in lumea sportiva si ce alte actiuni similare pregatiti?
Dragos Tanase: Incep cu a doua intrebare si va spun ca avem si alte planuri. Lucram la ele. Noi privim proiectul de la Rosia Montana nu ca pe unul minier, ci ca pe unul de dezvoltare durabila pentru tot ce inseamna comunitatea locala de acolo. In conditiile astea avem un program ambitios de patrimoniu, de investitii pe care sa-l combinam cu turismul. Avem la ora actuala cateva idei pe care, din pacate, nu putem sa le facem publice acum. O sa continuam sa ne asociem cu campioni ai sportului romanesc sau campioni in devenire, un astfel de exemplu fiind schiorul Andrei Tantos, de numai 17 ani, din Abrud. Parteneriatul cu CFR Cluj are o componenta axata pe comunitatea locala. O sa organizam un turneu de juniori in Rosia Montana – Abrud in parteneriat cu CFR Cluj. O sa vina CFR-ul in Rosia, apoi o parte din comunitatea de acolo va merge la meciurile CFR-ului, etc.
AGERPRES: O ultima intrebare: cum credeti ca va arata Rosia Montana peste 10 ani?
Dragos Tanase: Peste zece ani, vom avea in Rosia Montana o localitate istorica reabilitata. Vom avea obiectivele de patrimoniu reabilitate. Eu zic ca va fi o efervescenta turistica acolo. Vom dezvolta trasee turistice in zona, trasee de biciclete. Zona istorica protejata cu 317 case va fi integral reabilitata si refunctionalizata, cu restaurante, cafenele, locuri de cazare, muzee.
