Paresimile – miercurea de la jumatatea Postului Pastelui (III)
Gospodinele se apuca, asadar, de pregatirea camasilor de Paste. Acum "se numarau clapele de lana toarsa, de in, canepa, astfel fiind cantarita vrednicia gospodinei.
Era o evaluare a muncii sale de la inceputul Postului Mare pana acum, desi se spune ca, odata cu inceputul postului, incetau si sezatorile pentru ca incepea munca afara, la camp. Femeia era angrenata in muncile de camp, in cele ale gospodariei, fiind o perioada in care totul se curata, spala, avand loc primenirea intregului ansamblu de locuinte, precum si a gradinii, a pomilor. Se spune ca, odata cu inceperea postului, razboiul de tesut sau stativele erau desfacute, acum inceta munca tesutului specifica perioadei de iarna. Acum, femeile trebuiau sa grabeasca ritmul treburilor, avand in vedere ca in Saptamana Mare se mergea mai mult la biserica si aveau loc ultimele pregatiri inainte de Paste. Ele trebuiau sa se grabeasca foarte tare pentru a avea timp sa isi termine toate treburile, a adaugat specialistul de la Muzeul de Etnografie a Moldovei, Ovidiu Focsa.
Perioada postului aminteste, alaturi de Patimi si de Inviere si de postul de patruzeci de zile tinut de Iisus, astfel ca a primit denumirea de Paresimi, fiind o denumire care aminteste de inceputurile crestinismului si latinitatii din tara noastra. Local, in Bucovina, denumirea acestei sarbatori a incetat sa mai exprime impartirea Postului in parti egale, devenind Miezul Paretilor in sensul de pereti despartitori.
Aceasta sarbatoare cade intotdeauna intr-o zi de miercuri, zi de ales ouale, dar si de numarat cantitatea totala de canepa, apreciind data aproximativa cand urma sa se termine operatia.
Tot acum incepe pusul clostilor. Tot acum, fiind Miezul Paretior, nu se varuiau sau se vopseau peretii.
