Parlamentul a votat legea pentru DARE IN PLATA cu toata opozitia lui Isarescu!

Parlamentul a votat cu o larga majoritate legea care le da clientilor posibilitatea sa restituie bancii bunul ipotecat cand nu mai pot plati datoria, banca nemaiputandu-se indrepta catre alte bunuri sau venituri ale debitorului. Cunoscuta ca „Legea darii in plata”, ea a starnit numeroase controverse, bancherii spunand ca este o lege „cu dedicatie” pentru speculatorii imobiliari.
De partea cealalta, initiatorii spun ca este o lege care sa corecteze impartirea riscurilor intre banca si clienti atunci cand se acorda un imprumut, perceptia fiind ca institutiile de credit transfera toate riscurile asupra clientilor. Daca legea va fi promulgata de presedintele Johannis, ea va intra in vigoare in 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului, in situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri.
Debitorul trebuie sa transmita creditorului prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului in care anunta decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale si ale executorului judecatoresc sau avocatului, dupa caz, vor fi suportate de debitor.
Dupa comunicare deciziei de catre debitor, creditorul nu mai poate urmari codebitori sau garantii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.
Proiectul de lege mai prevede ca la momentul incheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive, va fi stinsa orice datorie a debitorului fata de creditor, acesta din urma neputand solicita sume de bani suplimentare.
Pana la aplicarea efectiva a legii va mai curge multa apa pe Dambovita. Si, asa cum este la noi, nu se stie daca Iohannes o va publica si mai ales cum vor fi „talmacite” prevederile legii in normele de aplicare.

Isarescu s-a opus de la bun inceput proiectului
„Referitor la ultimele initiative legislative, intreb si eu public: cine va mai acorda credite imobiliare daca se preconizeaza prin lege ca rambursarea se va face in cladiri?! Aceasta initiativa omoara din start creditarea viitoare. In consecinta, solutiile de tipul „credit dupa nevoi, rambursari dupa disponibilitati” dezechilibreaza balanta intre debitorii actuali si viitori, nu are rost sa-i impovaram pe viitorii debitori cu greseala din trecut si prezent. Este subminata viabilitatea activitatii bancare”, a spus Israescu intr-o conferinta de presa.
El a reamintit ca banii acordati de banci sub forma de imprumut sunt banii deponentilor, care isi asteapta banii inapoi impreuna cu o dobanda, nu sub forma de „ferestre, case, acoperisuri”. Guvernatorul a punctat ca bancile nu urmaresc acumularea de proprietati imobiliare depuse garantie, nu sunt dezvoltatori imobiliari, nici agentii imobiliare si nici institutii de binefacere.

Si Nicolae Cinteza canta in struna guvernatorilui
Legea nu raspunde unei probleme sociale, ci ii avantajeaza pe cei care au cumparat imobile inainte de criza, in scop speculativ, si poate genera falimentul unei banci, a declarat, saptamana trecuta seful Directiei Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, Nicolae Cinteza.
„Va spun cu certitudine ca s-au cumparat, de catre persoane fizice, terenuri, apartamente pe scari de bloc, case de vacanta, terenuri agricole in scop speculativ. La momentul cumpararii s-a sperat ca se va obtine o suma mai mare, dar caderea pietei a facut ca sa nu mai poata fi vandute. Intrucat pretul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul sa plateasca nu numai cu terenul, ci si cu alte bunuri pe care le detine. Legea (privind darea in plata – n. r.) prevede transferul oricarui imobil, or, legea, asa cum este redactata in momentul de fata, vorbeste de transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului. Atata timp cat legea nu face diferenta intre tipurile de colaterale de care am vorbit in cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite – n. r.) si un apartament in care locuieste o familie cu doi copii si care nu mai poate plati creditul, mi se pare ca legea asta nu este o lege buna. Cel putin in forma in care este redactata ea acum, Legea nu numai ca ii favorizeaza pe debitorii acestia (speculatori – n. r.), dar va omori si creditarea. Bancile vor creste avansul! Acum este 15% – 20. Va urca spre 40% – 45% lejer! Legea nu este facuta sa ii protejeze pe cei care au cu adevarat nevoie de protectie sociala”, a explicat Cinteza.
Directorul din BNR a prezentat saptamana trecuta in cadrul unei intalniri la vila BNR de la Cumpatu, o situatie cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, in functie de valoare, inregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este in valoare de 5 milioane de euro. Dintr-o suma acordata de 485 de milioane de lei, 415 milioane de lei reprezentau, la 31.10.2015, iar 118 milioane erau restante. In acelasi timp, garantiile insumau 508 milioane de lei.
Potrivit lui Nicolae Cinteza, pentru creditele cu garantii peste suma datorata nu ar fi probleme daca se aplica darea in plata, insa problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii si valoarea garantiei a scazut atat de mult incat se ajunge, in anumite situatii, la 500%.

Nicolae Cinteza a adaugat ca, in prezent, creditele ipotecare pentru locuinte reprezinta 47% din total, iar daca se adauga si creditele de nevoi personale cu ipoteca se ajunge la 64%. Rata de neperformanta pentru aceste credite atinge 6,3% – 6,4%.

Sa fim seriosi cine poate lua credite de la sute de mii de euro in sus? Legea incearca sa protejeze pe cei care si-au luat o casa sau au demarat o mica afacere.
Reprezentantii bancilor care fac parte din CPBR au trasnsmis o scrisoare deschisa referitoare la aceasta initiativa legislativa atat Parlamentului Romaniei si Administratiei Prezidentiale, cat si Bancii Nationale a Romaniei, Ministerului Justitiei si Ministerului Economiei, Comertului si Turismului. CPBR considera: „Prin prezenta sesizare, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca, daca va fi promulgat in actuala forma, acest proiect de lege va produce efecte grave, cu consecinte negative ireversibile cuantificate in instabilitatea prelungita a sistemului bancar si reducerea drastica in viitor a accesibilitatii creditelor imobiliare si ipotecare pentru consumatorii din Romania, in special tinerii si tinerele familii”.
Toate comentariile acestor oficiali ai statului roman, dupa cum se vede, sunt partizane bancilor. Acestia uita ca ei ar trebui sa apere in primul rand interesele cetatenilor si ca pana la urma bancile trebuiesc responsabilitate. Toate creditele care se acorda sunt la discretia bancilor si toate evaluarile pentru garantare sunt realizate de firmele ordonate de catre acestea.

Practic prin toate aceste pozitionari sunt indeplinite conditiile ca Iohannes sa poate zice „PAS” legii si sa o trimita din nou in Parlament.