Din nou sfirie fitilul langa butoiul cu pulbre in Balcani!
Acum 20 de ani, la 21 noembrie, se incheia la Dayton, SUA un acord de pace care a punea capat unui razboi sfasietor din Balcani. Acordul de la Dayton a creat o harta cu doua entitati extreme individualizate de la inceput care au functionat in Bosnia-Hetegovina numai sub presiune internationala.
In fapt existau trei etni, sarba, croata si musulmana care trebuiau sa functioneze in doua constructii statale, Federatia croato –musulmana si Republica Srpska.
Inca de la inceput s-au vazut intentiile liderilor Republicii Srpska de a exista independent, pentru separarea de statul creat la Dayton. In acesti 20 de ani au fost mai multe incercari dar numai reactia ferma a comunitati internationale au oprit “aspiratiile” liderului sarb Milorad Dodik.
Peste „Inaltul Reprezentant”, Dodik ar fi trecut, dar indicatiile de la Belgrad si sfaturile de la Moscova au fost mai convigatoare pentru temperarea ambitiilor liderului sarb .
Abandonarea Balcanilor de catre SUA si transferarea catre Uniunea Europeana a problemelor regiunii s-a facut in contextul revenirii internationale a Rusiei. .La inceputul acestui an Milorad Dodik reia problema independentei republicii anuntand un referendum in 2018. Mai mult ,simtind slabiciunea UE, liderul sarb declara ca statutul stabilit la Dyton a fost temporar si nu mai corespunde exigentelor actuale. Dodik ataca institutiile centrale de la Saraievo , sistemul juridic si alte organisme cu acuzatia ca sunt partinitoare in relatiile cu Republica Srpska .Evidenta intentiilor privind separarea, devine mai mult ca oricand clara prin anuntarea unui plebiscit prin care i se cere populatia sarba din Bosnia sa refuze sistemul juridic impus si protejat de Acordurile de la Dayton. Insistenta prin care Dodik urmareste realizarea unui astfel de referendum, este legata si de motive personale. Procurori germani il urmaresc intr-un dosar de coruptie, blocat de instantele din Srpska.
Consultarea avea in principal o singura intrebare: “ Sustineti impunerea neconstitutionala si neautorizata a legilor de catre Inaltul Reprezentant al Comunitatii Internationale in Bosnia-Hertegovina ,in special al legilor privind Curtea si Parchetul din Bosnia-Hertegovina si implementarea acestor decizii pe teritoriul Republicii Srpska? „Practic populatia sarba este invitata sa respinga Acordurile de la Dayton. Intr-o traducere lejera, liderii de la Banja Luka , merg mai departe si anunta ca daca in urmatorii 3 ani nu va fi obtinuta independenta” de facto “, pe baza urmatorului referendum se va obtine independenta “de jure“.
In acest moment, Europa este confruntata cu doua crize cea a refugiatilor si cea a atacurilor teroriste, obligand Bruxslles-ul sa se concentreze pentru rezolvarea acestei duble crize.Ce se intampla in Balcani ramane fara atentie .
Rusia, principalul interesat in Balcani, a tinut sa exprime, prin ambasadorul din Bosnia, ca” Referendumul din Republica Srpska este o chestiune de politica interna “.
Aceste precizari, aduc aminte de pozitia internationala de la inceputul razboaielor din fosta Iugoslavie si ce a urmat, s-a vazut.
Singurul avertisment, ramane cel al Inaltului Reprezentant din septembrie, care a tinut sa sublinieze ca “daca actualul curs al politicii autoritatilor din Republica Srpska va continua, exista un risc crescut ca Bosnia si Hertegovina sa se indrepte spre dezintegrare, ceea ce va avea implicatii semnificative pentru pacea si securitatea internationala”. Aparitia, in aceste conditii, a unui nou stat in spatiul ex- iugoslav va genera posibilitatea unui nou conflict in Balcani.
Este pregatita Europa ca in situatia prezenta sa-si mai aduge o noua situatie de criza ?(Sursa: net)
In fapt existau trei etni, sarba, croata si musulmana care trebuiau sa functioneze in doua constructii statale, Federatia croato –musulmana si Republica Srpska.
Inca de la inceput s-au vazut intentiile liderilor Republicii Srpska de a exista independent, pentru separarea de statul creat la Dayton. In acesti 20 de ani au fost mai multe incercari dar numai reactia ferma a comunitati internationale au oprit “aspiratiile” liderului sarb Milorad Dodik.
Peste „Inaltul Reprezentant”, Dodik ar fi trecut, dar indicatiile de la Belgrad si sfaturile de la Moscova au fost mai convigatoare pentru temperarea ambitiilor liderului sarb .
Abandonarea Balcanilor de catre SUA si transferarea catre Uniunea Europeana a problemelor regiunii s-a facut in contextul revenirii internationale a Rusiei. .La inceputul acestui an Milorad Dodik reia problema independentei republicii anuntand un referendum in 2018. Mai mult ,simtind slabiciunea UE, liderul sarb declara ca statutul stabilit la Dyton a fost temporar si nu mai corespunde exigentelor actuale. Dodik ataca institutiile centrale de la Saraievo , sistemul juridic si alte organisme cu acuzatia ca sunt partinitoare in relatiile cu Republica Srpska .Evidenta intentiilor privind separarea, devine mai mult ca oricand clara prin anuntarea unui plebiscit prin care i se cere populatia sarba din Bosnia sa refuze sistemul juridic impus si protejat de Acordurile de la Dayton. Insistenta prin care Dodik urmareste realizarea unui astfel de referendum, este legata si de motive personale. Procurori germani il urmaresc intr-un dosar de coruptie, blocat de instantele din Srpska.
Consultarea avea in principal o singura intrebare: “ Sustineti impunerea neconstitutionala si neautorizata a legilor de catre Inaltul Reprezentant al Comunitatii Internationale in Bosnia-Hertegovina ,in special al legilor privind Curtea si Parchetul din Bosnia-Hertegovina si implementarea acestor decizii pe teritoriul Republicii Srpska? „Practic populatia sarba este invitata sa respinga Acordurile de la Dayton. Intr-o traducere lejera, liderii de la Banja Luka , merg mai departe si anunta ca daca in urmatorii 3 ani nu va fi obtinuta independenta” de facto “, pe baza urmatorului referendum se va obtine independenta “de jure“.
In acest moment, Europa este confruntata cu doua crize cea a refugiatilor si cea a atacurilor teroriste, obligand Bruxslles-ul sa se concentreze pentru rezolvarea acestei duble crize.Ce se intampla in Balcani ramane fara atentie .
Rusia, principalul interesat in Balcani, a tinut sa exprime, prin ambasadorul din Bosnia, ca” Referendumul din Republica Srpska este o chestiune de politica interna “.
Aceste precizari, aduc aminte de pozitia internationala de la inceputul razboaielor din fosta Iugoslavie si ce a urmat, s-a vazut.
Singurul avertisment, ramane cel al Inaltului Reprezentant din septembrie, care a tinut sa sublinieze ca “daca actualul curs al politicii autoritatilor din Republica Srpska va continua, exista un risc crescut ca Bosnia si Hertegovina sa se indrepte spre dezintegrare, ceea ce va avea implicatii semnificative pentru pacea si securitatea internationala”. Aparitia, in aceste conditii, a unui nou stat in spatiul ex- iugoslav va genera posibilitatea unui nou conflict in Balcani.
Este pregatita Europa ca in situatia prezenta sa-si mai aduge o noua situatie de criza ?(Sursa: net)
