Atentionare Valer Marian! Cine vine dupa Horia Georgescu, cel mai periculos precedent al INTEGRITATII?

O stire impoprtanta, care nu prea a fost mediatizata, Bogdan Stan, numit de Senat presedinte al Agentiei Nationale de Integritate, pentru un mandat de 4 ani. Bogdan Stan, a detinut pana in momentul numirii functia de presedinte interimar si vicepresedinte al ANI. Bogdan Stan a fost numit cu 76 de voturi pentru, 6 impotriva si 3 abtineri. Sedinta de la Senat a fost insa una cu scandal, senatorii Cristiana Anghel si Valer Marian solicitand scoaterea de pe ordinea de zi a punctului referitor la numirea presedintelui ANI. Cristiana Anghel, senator ALDE, a acuzat, in plen, faptul ca ANI ar face „politie politica”.
Bogdan Stan a afirmat, in plenul Senatului, ca „Sunt un produs al acestei institutii 100%. (…) Ne asteapta o perioada foarte plina si intensa din punct de vedere al activitatii pe care o desfasuram. Urmeaza un an electoral cu doua cicluri de alegeri, urmeaza o dublare a numarului de declaratii de avere si de interese, urmeaza o crestere a numarului sesizarilor. Astfel, trebuie sa luam toate masurile pentru ca lucrurile sa mearga bine in viitor. ANI isi va dinamiza activitatea de preventie, activitatea de constientizare si activitatea de educatie a personalului care trebuie sa depuna declaratii de avere si interese, bineinteles, in paralel cu continuarea activitatii de verificare si sanctionare a incidentelor de integritate. Trebuie sa reinventam aceasta institutie in perioada care urmeaza. Din acest punct de vedere avem nevoie de ajutorul tuturor actorilor institutionali implicati in acest proces.”

Luati aminte la precedentul Horia Georgescu !
Cine este noul presedinte al ANI s-ar putea vedea (ceva!) si din declaratie politica (de presa) a senatorului Valer Marian. pe care o publicam in continuare.

Senator: Valer Marian
Circumscripƫia electorală: Satu Mare
Colegiul electoral: 1
Grupul parlamentar: independent

DECLARAŢIE DE PRESĂ
Titlu: Apel pentru luare aminte la precedentul Horia Georgescu
A fost necesară organizarea a două concursuri pentru desemnarea unui nou președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), post rămas vacant după arestarea pentru fapte de corupție, în martie 2015, a fostului președinte Horia Georgescu. La primul concurs s-au prezentat trei candidați, dar au căzut cu brio la examenul scris, inclusiv vicepreședintele Bogdan Stan, care exercită conducerea interimară a Agenției de la arestarea
predecesorului său. La al doilea concurs s-au prezentat nouă candidați și la acesta a fost declarat câștigător vicepreședintele Bogdan Stan. Potrivit legislației în vigoare, acesta urmează să fie validat de Consiliul Național de Integritate și apoi să fie numit în funcția de președinte al ANI de Senatul României.
Consider că atât Consiliul Național de Integritate cât și Senatul trebuie să acorde o atenție deosebită acestei validări având în vedere importanța funcției și ținând cont de antecedentele de tristă amintire ale primilor doi președinți ai ANI, Cătălin Macovei și Horia Georgescu. Jurist, fost procuror, primul președinte al ANI, Cătălin Macovei, a demisionat în anul 2012, după patru ani de la preluarea funcției, din cauza dosarelor penale în care era cercetat pentru fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu și fapte de corupție.
Economist și jurist în acte, fost afacerist și funcționar public în fapte, al doilea președinte al ANI, Horia Georgescu, care a deținut funcția de secretar general al instituției în timpul președintelui Cătălin Macovei, a fost arestat și trimis în judecată de DNA în acest an pentru fapte de corupție legate de retrocedările frauduloase de la ANRP, după ce a fost cercetat anterior pentru complicitate la fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu și dare de mită.
Arestarea și trimiterea în judecată pentru fapte de corupție a ex-președintelui Horia Georgescu constituie o pată care va fi cu greu ștearsă de pe imaginea ANI, ce se voia și se afișa drept o instituție etalon a luptei anticorupție. Iar acest Horia Georgescu voia să compară drept un al doilea mântuitor al neamului de corupții din clasa politică și din administrația publică, după procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Nu s-ar fi ajuns aici dacă anumite instituții ale statului și-ar fi făcut datoria și ar fi respectat legea, îndeosebi prin verificarea îndeplinirii condițiilor de studii și de vechime în specialitatea studiilor, precum și a unor condiții minime de integritate atât înainte cât și după preluarea funcțiilor deținute la ANI. Numirea și promovarea lui Horia Georgescu în diverse posturi și funcții importante în instituții de stat relevă un lanț de nelegalități crase.
Astfel, Horia Georgescu a fost detașat și numit nelegal, în anul 2008, în funcția de secretar general al ANI, ce are statut de înalt funcționar public, întrucât nu a îndeplinit condiția vechimii de cel puțin 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcțiilor publice, în speță studii juridice. Pentru a obține avizul necesar de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, s-a folosit de o adresă emisă de ANI (cu nr.383/17.04.2008), semnată de președintele Cătălin Macovei, în care era consemnat faptul că Horia Georgescu avea studii juridice și 5 ani vechime în specialitatea studiilor.
Adresa ANI era falsă întrucât Horia Georgescu nu avea 5 ani vechime în specialitatea studiilor juridice, ci doar un an, fapt care putea și poate fi constatat din CV-ul său, în care a consemnat că a dobândit calificarea de jurist prin diplomă de absolvire, în promoția 2007, la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din Brașov, după ce a urmat Facultatea de Drept la Universitatea Hyperion din București, în perioada 1996-2001.
Totuși, cu o grabă suspectă, respectiv a doua zi după primirea adresei ANI, fără să verifice temeinic îndeplinirea condițiilor legale, îndeosebi a vechimii necesare în specialitatea studiilor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a emis aviz favorabil (cu nr. 1434665/18.08.2008) pentru exercitarea funcției de secretar general al ANI de către Horia Georgescu prin detașare de la Ministerul Justiției, unde îndeplinea funcția de consilier al ministrului Tudor Chiuariu. Avizul favorabil a fost semnat de vicepreședintele Eugen Coifan în locul președintelui Joszef Birtalan, iar, conform unor surse din ANI, Coifan le-a solicitat în schimb lui Macovei și Georgescu să o angajeze pe soția sa în funcția de director al Direcției Resurse Umane din cadrul ANI.
În data de 2 iulie 2007 Horia Georgescu a fost angajat consilier al ministrului Justiției, fără să aibă nicio vechime în profesii juridice, întrucât de abia în luna angajării a susținut și a trecut examenul de licență în drept. În data de 2 mai 2007 Horia Georgescu a fost angajat consilier al ministrului pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, deși activase mai puțin de trei ani în specialitatea studiilor economice, respectiv în perioada 15.05.2004- 01.03.2007, ca specialist în investigații financiare în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. În perioada în care a fost angajat la Ministerul Jusțiției, Horia Georgescu a fost desemnat reprezentantul acestui minister în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, iar în această calitate a fost implicat în retrocedările frauduloase pentru care a fost arestat, la solicitarea DNA, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 84 milioane de euro.
Culmea ironiei este că Horia Georgescu a fost angajat, fără respectarea condițiilor legale și fără efectuarea unor verificări minime privind integritatea sa, până și în structura centrală a Parchetului Național Anticorupție (PNA). Prin adresa Serviciului inspecție din cadrul Parchetului Național Anticorupție nr. 10/VI/1/27.01.2004, procurorul inspector șef Ioan Burlacu a constatat că Horia Georgescu îndeplinește condițiile prevăzute de art.11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002, care statua că în cadrul PNA pot fi numiți, cu avizul ministerelor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii. Prin nota Serviciului specialiști din cadrul Parchetului Național Anticorupție nr. 56/Sp/15.04.2004, șeful Serviciului, Ioan Burlacu, a constatat, după studierea CV-ului și interviul susținut de Horia Georgescu, în perioada respectivă director general la SC HBG CONSULTING SRL Brașov, că acesta îndeplinește condițiile de studii, vechime, cunoștințe în domeniul financiar și al spălării banilor, având disponibilitate pentru regimul de lucru, motiv pentru care a avizat favorabil propunerea de numire ca specialist. Ca urmare a solicitării adresate de Parchetul Național Anticorupție, Agenția Națională pentru Intreprinderi Mici și Mijlociii și Coperație din cadrul Guvernului României a comunicat, prin adresa nr.281/CP/23.04.2004, avizul favorabil în legătură cu numirea lui Horia Georgescu în funcția de specialist în cadrul Parchetului Național Anticorupție, conform dispozițiilor art. 11 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002. Prin ordinul procurorului general al Parchetului General Anticorupție, Horia Georgescu a fost numit în funcția de specialist în cadrul acestei structuri de Parchet (nivel central), începând cu data de 15.05.2004.
Ori, la data respectivă, Horia Georgescu nu avea niciun an vechime în specialitatea studiilor economice și deci nu putea avea înaltă calificare având în vedere că, potrivit CV-ului său a obținut licența de economist în promoția 2003, la Academia de Studii Economice din București, după ce a urmat Facultatea de Relații Economice Internaționale la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din Brașov, în perioada 1999-2003. Pe de altă parte, studiile superioare ale lui Horia Georgescu nu sunt certe, având în vedere că fratele său Sorin Georgescu a declarat, în cursul acestui an, că nu are știintă că fratele său a urmat și ar fi absolvit vreo facultate și că și-ar fi cumpărat adeverințele de absolvire și diplomele de licență. Aceste acuzații sunt plauzibile având în vedere că Universitatea Hyperion din București a devenit cunoscută drept o fabrică de diplome, iar la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din Brașov era președinte al consiliului de administrație tatăl său Marian Georgescu (fost gardian și comandant al Penitenciarului Codlea în timpul regimului comunist). Fratele lui Horia Georgescu îl acuza pe acesta și de faptul că ar fi oferit o mită de 18.000 de euro pentru a fi angajat specialist la Parchetul Național Anticorupție, care ar fi fost remisă unei persoane cu o funcție importantă.
Dacă PNA și SRI ar fi efectuat verificări minimale și corecte ar fi constatat că Horia Georgescu nu îndeplinea nici condițiile de competență și vechime nici condițiile de integritate pentru a ocupa funcția de specialist anticorupție. Mai ales că, până la data respectivă, o altă instituție informativă semnalase faptul că, în perioada 2000-2004, în calitate de asociat și administrator în șase societați comerciale din Brașov (orașul său de baștină), Horia Georgescu a fost implicat în săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și de spălare de bani în formă continuată, prin asocierea într-un grup infracțional organizat cu membri și cu apropiați ai familiei sale, în urma cărora a obținut un beneficiu estimat la 350 000 euro. Revenind la criteriile de angajare la PNA, se poate spune că Horia Georgescu avea cunoștințe și era specialist în domeniul spălării banilor, dar de partea cealaltă a baricadei, ca infractor. Cert este că sesizarea privind antecedentele penale ale lui Horia Georgescu nu a ajuns sau nu a fost luat în seamă de instituțiile abilitate, fapt ce i-a permis acestuia să acceadă în PNA și apoi în ANI .
SRI și DNA au avut o atitudine suspect de concesivă față de Horia Georgescu până la arestarea sa în 2015. Pe de o parte, SRI nu a semnalat implicarea sa în săvârșirea unor infracțiuni grave de evaziune fiscală și spălare de bani și nici legăturile sale cu medii interlope din Brașov, inclusiv cu traficanți și consumatori de droguri. Pe de altă parte, SRI l-a sprijinit în ridicarea unui soclu intelectual, oploșindu-l cu un masterat la Colegiul Național de Informații în 2009 și admițându-l la doctorat la Academia Națională de Informații în 2010. Dacă nu ar fi fost arestat în primăvară, Horia Georgescu ar fi devenit doctor în științe militare și informații, sub cupola SRI, în vara acestui an.
DNA a fost concesiv față de Horia Georgescu și prin modul în care a soluționat dosarele penale în care acesta a fost cercetat pentru fapte de corupție, în perioada în care a deținut funcția de președinte al ANI. Astfel, cu supervizarea fostului procuror șef al Secției de combatere a corupției, Lucian Papici, Horia Georgescu a beneficiat de soluții de neîncepere a urmăririi penale atât în dosarul nr. 200/P/2012, în care a fost cercetat, împreună cu Cătălin Macovei, pentru luare de mită (referitor la atribuirea a unor licitații) și pentru abuz în serviciu ( referitor la un prejudiciu de 508.713 lei constatat de Curtea de Conturi, care a fost cauzat ANI în primul an de activitate), cât și în dosarul nr. 229/P/2013, în care a fost cercetat pentru dare de mită ( referitor la suma de 18 000 euro pe care a oferit-o în vederea angajării sale la PNA). De asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Sectorului 1 București au acoperit angajarea sa la ANI în baza unei adeverințe false, prin emiterea de soluții de netrimitere în judecată în dosarele în care Horia Georgescu și Cătălin Macovei au fost cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals (10962/P/2009 și 388/P/2013).
O atitudine deosebit de concesivă față de Horia Georgescu a avut și Consiliul Național de Integritate, organismul care supervizează activitatea ANI, începând cu validarea sa în funcția de președinte al Agenției în martie 2012, când nu a luat act de inadvertențele din CV-ul său și de faptul că era cercetat în mai multe dosare penale. Iar, în perioada 2013-2014, Consiliul Național de Integritate nu a luat în seamă sesizările care i-au fost adresate, inclusiv de către membri ai Senatului, cu privire la o serie de nelegalități imputate președintelui Horia Georgescu:
1. angajarea la ANI în baza unei adeverințe false;
2. aflarea în starea de incompatibilitate, întrucât a deținut calitatea de administrator la o societate comercială (SC Outlook SRL Brașov) până în data de 12 noiembrie 2013;
3. anchetarea pentru dare de mită, în dosarul DNA nr.229/P/2013, și pentru complicitate la fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București nr. 388/P/2013;
4. dobândirea dubioasă a mai multor bunuri imobiliare (două vile, două aparatamente, un teren) și mobiliare (autoturisme de teren, ceasuri de lux);
5. suspiciunea că ar fi avut calitatea de ofițer acoperit al SRI. Din păcate, și Senatul l-a validat în pripă în funcția de președinte al ANI în ședinta de plen din 2 aprilie 2012, întrucât începuse să intre și sub pielea fostului premier și președinte al PSD, Victor Ponta, după ce ani la rând fusese sluga credincioasă a fostului ex-președinte Traian Băsescu.
Astfel, datorită concesivității sau neglijenței anumitor instituții ale statului și cu concursul unor factori politici, o pușlama ca Horia Georgescu a ajuns în fruntea unei instituții cheie în lupta pentru integritatea clasei politice, administrației publice și justiției din România. Un astfel de individ a ajuns să fie proslăvit nu numai de fostul președinte Traian Băsescu și de presa aservită acestuia, ci și de ambasadorii unor state occidentale importante (SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda). Culmea grotescului, cu câteva luni înainte de arestarea sa, Horia Georgescu a fost invitat și primit, în semn de recunoaștere a calităților și meritelor sale, la Departamentul Justiției și la Departamentul de Stat de la Washington.
Anumite semne de întrebare ridică și CV-ul și cariera profesională a câștigătorului recentului concurs pentru funcția de președinte al ANI. Bogdan Stan a câștigat concursul pentru această funcție la vârsta de 34 de ani, după 7 ani de carieră în Agenție. Stan are studii superioare juridice, dar nu a absolvit una din facultățile titrate de drept, urmând o facultate de drept din cadrul unei universității particulare (Titu Maiorescu) din București. Când a fost angajat la ANI (decembrie 2007), nu avea nici un an vechime în specialitatea studiilor juridice, activând ca avocat în perioada ianuarie-decembrie 2007, după ce obținuse licența în drept în 2005. La început a fost angajat consilier personal al fostului președinte Cătălin Macovei, care l-a promovat rapid în următoarele funcții: inspector de integritate (în iunie 2008), șef serviciu (în iulie 2009) și director al Direcției Generale a Inspecției de Integritate (în iunie 2011). Este de reținut că, potrivit raportului susmenționat al Curții de Conturi, cabinetul președintelui ANI a fost organizat în 2008 cu încălcarea prevederilor legale, numărul de personal din cadrul acestui cabinet fiind depășit cu un post de consilier personal. Timp de trei ani, respectiv din aprilie 2012 până în martie 2015, a fost mâna dreaptă a președintelui Horia Georgescu, deținînd funcția de vicepreședinte al Agenției, în care s-a remarcat drept un emul credincios al acestuia. L-a copiat pe Georgescu inclusiv în CV, unde, probabil pentru a impresiona și pentru a intimida, a consemnat ca și acesta: „Studii postuniversitare/Diplomă de absolvire/Securitate Națională/Serviciul Român de Informații – Academia Națională de Informații – Colegiul Național de Informații”.
În mod normal ar fi trebuit să fie consemnat doar Colegiul Național de Informații întrucât nu a absolvit studii postuniversitare la Serviciul Român de Informații. Orișicum, Bogdan Stan va trebui să clarifice legătura sa cu Serviciul Român de Informații, cu atât mai mult cu cât există supoziții că ar avea o relație apropiată de rudenie cu generalul (r) Mihai Stan, care a fost primul prim-adjunct al directorului SRI, în perioada în care acest serviciu era condus de profesorul Virgil Măgureanu.
Senator
Valer Marian