O „COLONIE” INCEPE CU IMPUNEREA UNUI GUVERN TEHNOCRAT !!
M-am temut o vreme că Guvernul Ponta facea, din rațiuni electorale, cheltuieli mai mari decât țara și-o poate permite. Am avut bănuiala că, simțindu-și sfârșitul, respectivul guvern facea promisiuni generoase spre a-i lăsa astfel succesorului său o bombă cu ceas sub fotoliu. Nu trebuie deci, luate cu ușurință zicerile guru-lui Vasile Dâncu, potrivit cărora „creșterea economică extraordinară cu care ne lăudăm nu este de prea mare folos”.
Într-adevăr, mare parte a acestei creșteri, rod al unei economii aparținând corporațiilor străine, pleacă din țară pe un drum care nu trece prin casele românilor… Creșterea rezultată din investiții neproductive (în special în zona speculațiilor imobiliare) nu umple nici ea stomacul.
De-aia spun: fără a stimula printr-o amnistie condiționată aducerea averilor ilicite în țară, creșterea realizată prin recuperarea impozitelor neplătite de corporații exclusiv pe căi represive, nu este nici ea durabilă. Am putea deci accepta argumentul că nu sunt bani suficienți pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare?
Într-adevăr, mare parte a acestei creșteri, rod al unei economii aparținând corporațiilor străine, pleacă din țară pe un drum care nu trece prin casele românilor… Creșterea rezultată din investiții neproductive (în special în zona speculațiilor imobiliare) nu umple nici ea stomacul.
De-aia spun: fără a stimula printr-o amnistie condiționată aducerea averilor ilicite în țară, creșterea realizată prin recuperarea impozitelor neplătite de corporații exclusiv pe căi represive, nu este nici ea durabilă. Am putea deci accepta argumentul că nu sunt bani suficienți pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare?
Constatăm însă că se găsesc bani pentru susținerea sporită a instituțiilor de forță, a instituțiilor represive și a birocrației prezidențiale umflată prin preluarea abuzivă a unor atribuții pe care Constituția nu le pune în sarcina Președintelui-mediator. Banii lipsesc doar pentru… creșterea celui mai mic salariu minim din UE!!. După cum nu este clar nici dacă se găsesc bani pentru investițiile strategice de primă urgență.
Așadar structura bugetului confirmă teza aparitiei statului-polițienesc și a trecerii la un regim autoritar oficial…
Așadar structura bugetului confirmă teza aparitiei statului-polițienesc și a trecerii la un regim autoritar oficial…
În fine, problema productivității. Ea este, de asemenea reală. Cum oare, însă, să crească productivitatea atâta timp cât fondurile acordate educației si formarii profesionale sunt la pământ ? Se stie, salariile mici gonesc specialiștii cei mai competitivi din țară iar insuficiența veniturilor pe care le aduce omului munca , îl face pe acesta să se gândească la mijloace de supraviețuire din afara sau pe seama serviciului decât la îmbunătățirea performanțelor sale ca salariat.
Evident că toate acestea sunt favorabile, însă, corporațiilor transnaționale. În condițiile în care forța de muncă în statele Occidentului euro-atlantic devine tot mai scumpă nu numai din cauza creșterii exigenței salariaților. Creșterea cheltuielilor pentru securitatea fizică a muncii aflată sub amenințarea terorismului islamic și în care războiul mondial emergent pune în pericol accesul pe piața statelor BRICS, unde oricum costul forței de muncă este în urcare.Iata de ce corporațiile au nevoie de locuri relativ mai sigure unde să își transfere capitalurile , exploatându-le la maxim prin plata unor salarii mici. Un asemenea loc este România… Prin menținerea salariului minim la un nivel ultrascăzut, aceasta oferă în plus și posibilități de evaziune fiscală, sumele plătite peste nivelul minim rămânând oculte.
Când marile piețe ale lumii sunt zgâlțâite de confruntări armate sau de amenințarea unor asemenea confruntări iar tu trebuie să îți pui banii la adăpost cât mai aproape de casa care îți arde, nu este oare firesc să te duci acolo unde prețul „cazării” este cel mai mic întrucât prețul muncii este cel mai mic? Răspunsul este evident. Corporațiile transnaționale pot dormi liniștite. Guvernul României,prin ministrii infiltrati, lucrează pentru ele…
În măsura în care mai reprezintă interesele acestui popor, Parlamentul României ar trebui să respingă fără să clipească acest buget antinational. Nu pentru că în detalii ar fi rău sau din punct de vedere contabil incorect. El trebuie respins pe chestiuni de principiu. Un Parlament democratic nu poate adopta bugetul unui stat polițienesc. Un Parlament național nu poate adopta bugetul plutocrației internaționale. Votul va demonstra ceea ce deja se bănuiește. Sub șantajul forțelor reunite ale justiției politizate și hegemonilor externi parlamentarismul românesc a fost lichidat iar instituția parlamentară românească a rămas doar o scoică goală.
La o conferință de presă vice-prim ministrul Vasile Dâncu anunța că Guvernul intenționează și o reformă administrativă vastă care va porni de la redefinirea rolului statului. Ideile expuse sunt foarte interesante… Domnul Dâncu pare a nu fi observat însă că problema rolului statului ține de ideologie, nu de tehnocrație. Dreapta este favorabilă statului minimal în timp ce stânga susține statul bunăstării. Promovarea uneia dintre aceste viziuni sau a variantelor lor, depinde de mandatul dat de electorat în alegeri. În numele cărei ideologii intenționează să își proiecteze reforma guvernul tehnocrat și cu ce mandat?
Una dintre ideile centrale ale anunțatei reforme este tocmai reducerea rolului birocratic al autorităților naționale în favoarea descentralizării. Problema este scopul descentralizării. El poate fi apropierea exercițiului puterii (adică a deciziei) de cetățean și astfel întărirea statului național prin flexibilizarea lui. Același instrument poate fi folosit însă și pentru slăbirea administrației centrale spre a facilita dezmembrarea statului… Lucru pe care, în legătură cu România, îl doresc mulți de multă vreme. Printre aceștia, pe plan intern, cei mai amenințători nu sunt doar autonomiștii maghiari ci „miticofobii” români.
Una dintre ideile centrale ale anunțatei reforme este tocmai reducerea rolului birocratic al autorităților naționale în favoarea descentralizării. Problema este scopul descentralizării. El poate fi apropierea exercițiului puterii (adică a deciziei) de cetățean și astfel întărirea statului național prin flexibilizarea lui. Același instrument poate fi folosit însă și pentru slăbirea administrației centrale spre a facilita dezmembrarea statului… Lucru pe care, în legătură cu România, îl doresc mulți de multă vreme. Printre aceștia, pe plan intern, cei mai amenințători nu sunt doar autonomiștii maghiari ci „miticofobii” români.
Dincolo de aceasta trebuie observat că un stat național poate fi „descentralizat” din punct de vedere administrativ , dar o colonie nu. Descentralizarea unei colonii înseamnă, de fapt, dezmembrarea ei. Ca să putem descentraliza statul român trebuie mai întâi să avem un stat. Bun sau rău, Astăzi statul este doar un teritoriu locuit de o populație și administrat sub mandat străin.
Iată de ce, înainte de a ne gândi la descentralizarea administrativă sau la definirea rolului statului, trebuie să acționăm pentru refacerea, reabilitarea, resuscitarea, reinventarea sau cum dorim să îi mai spunem, statului-națiune român, a națiunii române. Pentru asta este nevoie de un guvern politic și mai ales, de un guvern român. (AS)
Iată de ce, înainte de a ne gândi la descentralizarea administrativă sau la definirea rolului statului, trebuie să acționăm pentru refacerea, reabilitarea, resuscitarea, reinventarea sau cum dorim să îi mai spunem, statului-națiune român, a națiunii române. Pentru asta este nevoie de un guvern politic și mai ales, de un guvern român. (AS)