Klaus Werner Iohannis – prima repriza de vorbe cu parlamentarii din 2016!

Discursul lui Klaus Iohannis (sursa – Administratia Prezidentiala)

• Ne aflam la debutul ultimului an de mandat pentru actualul Parlament, un an electoral. In afara competitiei politice democratice, in afara emotiei inerente perioadei alegerilor, anii electorali au avut in Romania, din pacate, si alte caracteristici si au adus un anumit tip de practici.
• Apropierea campaniilor a atras adesea masuri care sa avantajeze o formatiune sau alta, politici adoptate in urma unor calcule electorale, alocari de fonduri dupa culoarea politica, promisiuni populiste sau nesustenabile si chiar legi niciodata aplicate.
• Marirea cu 50% a salariilor profesorilor, decisa in 2008 si niciodata aplicata, sau Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2014, care a legalizat migratia alesilor locali, din pacate aplicata, vor ramane probabil intr-o nefericita istorie a masurilor legislative cu iz electoral.
• In 2016 avem si, mai ales, aveti marea sansa de a face lucrurile altfel. Nimeni nu contesta dorinta legitima a partidelor de a castiga voturi si folosirea mijloacelor politice si institutionale de care dispun pentru a raspunde la asteptari. Ceea ce va propun insa este un altfel de an electoral, care sa nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al masurilor hazardate.
• Va propun un an 2016 in care competitia pentru voturi sa nu excluda preocuparea pentru constructia pe termen lung, in care febra campaniilor sa nu opreasca dezbaterea asezata, iar subiectele spectaculoase de zi cu zi sa nu elimine de pe agenda publica teme majore de interes pentru cetateni si viata lor.
• Ne aflam intr-un context in care, spre deosebire de trecut, apropierea finalului de mandat poate sa insemne mai multa atentie, mai multa responsabilitate si mai multa preocupare de a asculta in mod autentic ce-si doresc concetatenii nostri.
• Doamnelor si domnilor,
• Pornind de la aceste premise, va invit sa asumam impreuna cateva mize majore pentru anul 2016:
• prima vizeaza inceputul recastigarii increderii in politica;
• a doua tine de functionarea institutiilor intr-un stat democratic;
• a treia priveste continuarea eforturilor in domenii in care Romania a facut progrese si a castigat respectul partenerilor externi;
• si, in fine, dar nu in ultimul rand, in zona marilor sisteme publice, va propun sa punem cateva pietre de temelie pe care sa se poata construi in 2017, indiferent cine va fi la putere.
• Toate acestea nu tin de vointa unui singur om, ci de actiunea comuna. Atat timp cat nu punem agenda Romaniei mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de castigat pe termen lung.
• Am spus la finele anului trecut ca imi doresc ca anul 2016 sa fie anul in care clasa politica da un semnal clar ca a inteles aspiratiile si asteptarile societatii si face un pas catre innoire in materie de atitudini, idei si oameni.
• Alegerile sunt, fara indoiala, prima oportunitate. Iar partidele – cele cu traditie si experienta pe scena politica, sau cele nou aparute – sunt actorii principali la acest capitol. Atunci cand vorbim de refacerea increderii in politica, probabil cei mai multi se gandesc, pe buna dreptate, la liste si la selectia candidatilor, la niste cerinte minimale de integritate si profesionalism, la un anumit tip de atitudine asteptata din partea celor care doresc votul alegatorilor. Schimbarea despre care vorbesc vizeaza mai cu seama practici si mentalitati, criterii de integritate, un mod mai inteligent si mai creativ de elaborare a politicilor publice, un anumit tip de onestitate in raport cu electoratul si renuntarea la constructii legislative ad hoc, doar pentru interese politice de moment.
• Instabilitatea legislativa in general afecteaza nu doar functionarea economiei, a societatii, a marilor sisteme publice precum educatia si sanatatea, ci ajunge sa fie o vulnerabilitate a sistemului democratic. Cred ca nimeni nu-si doreste asa ceva.
• Doamnelor si domnilor,
• Sunt preocupat de modul in care functioneaza ansamblul acestui stat, institutiile lui, cu atenta separare a puterilor. Dar vreau in acelasi timp sa transmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei functionari haotice, dezordonate, cu alte cuvinte a unui stat in care fiecare face ce vrea si fiecare institutie are agenda proprie.
• Exista o agenda nationala, legata de parteneriatele strategice ale Romaniei, in special cel cu Statele Unite, de apartenenta la NATO si la Uniunea Europeana, dar si de o politica de dezvoltare, de modernizare si afirmare nationala in domenii de interes pentru cetatenii nostri.
• Cred ca este nevoie de comunicare, coordonare si colaborare la nivel institutional pentru a urmari obiectivele nationale. Spun aceste lucruri in virtutea rolului constitutional al Presedintelui de mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate.
• Puterile statului nu sunt in competitie una cu alta, iar o functionare eficienta a statului in serviciul cetatenilor presupune functionarea fiecareia dintre ele si increderea cetatenilor in toate.
• O guvernare nu poate fi cu adevarat performanta fara un Parlament puternic, iar justitia nu poate fi cu adevarat eficienta fara o putere legislativa pe masura. A gandi puterile separat si a le evalua izolat este o greseala. Romania trebuie sa se miste inainte in ansamblul ei.
• Doamnelor si domnilor,
• In acest context trebuie sa spun ca suntem in intarziere in a da raspunsuri esentiale cu privire la preocupari majore de pe agenda cetatenilor, inclusiv in perspectiva anului 2018, cand vom sarbatori Centenarul Marii Uniri.
• Ce facem cu marile sisteme publice – educatie, sanatate, pensii? Ce solutii gasim pentru sutele de mii de tineri fara diploma de Bacalaureat care se integreaza greu sau deloc pe piata muncii? Ce se intampla daca vom constata intr-un viitor nu foarte indepartat ca sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionam problema demografica si cum evitam un viitor probabil in care Romania ar deveni lipsita de atractivitate si ca forta de munca, si ca piata de desfacere si va fi slabita in cadrul Uniunii Europene din cauza scaderii demografice?
• Anul acesta se incheie un mandat parlamentar, insa parcursul politic continua, iar marile teme ale societatii romanesti raman aceleasi. In lumina preocuparii pentru astfel de teme, am lansat zilele trecute o ampla dezbatere nationala in domeniul educatiei si cercetarii in cadrul proiectului pe care l-am numit Romania educata. Imi doresc ca in 2016 sa definim clar obiectivele nationale si directia in care ne dorim sa mearga sistemul nostru de educatie.
• Chiar daca sunt poate mai putin spectaculoase intr-un an electoral, asemenea dezbateri sunt esentiale si asteptate de oameni.
• Dincolo de faptul ca veti alege primari, ca veti castiga sau nu Consilii Judetene, ca veti alcatui liste pentru alegerile parlamentare, cred ca aceste subiecte trebuie sa fie pe agenda noastra, a tuturor.
• Va spun inca o data, la fel cum am facut mereu cand m-am aflat la tribuna Parlamentului: aveti in mine un partener de dialog. Pe aceste subiecte avem datoria sa construim pentru Romania si sa generam acord, dincolo de stanga sau dreapta, de expertiza tehnocrata sau partide.
• Doamnelor si domnilor,
• Cred cu tarie ca o abordare consensuala si curajoasa este necesara, cu atat mai mult cu cat ne aflam intr-un context geopolitic complicat. La cateva capitole importante, 2016 trebuie sa fie o continuare fireasca a ceea ce am construit sau consolidat in anul precedent. Dar, in acelasi timp, avem de gestionat provocari majore.
• Criza migratiei, cresterea amenintarii teroriste, riscurile de securitate dinspre Est si insasi punerea sub semnul intrebarii a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune si pentru viitorul Europei.
• Pentru Romania, in materie de politica externa si securitate, prioritatile si obiectivele majore raman aceleasi. 2016 intruneste toate premisele pentru a insemna o crestere calitativa a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precadere in domeniul economic, in paralel cu intarirea componentei politico-militare. In acest sens, am apreciat in mod deosebit demersul Statelor Unite de a creste semnificativ, de patru ori, bugetul destinat Initiativei pentru Reasigurare Europeana pentru 2017.
• In actualul context complicat, Romania este si va ramane o ancora de democratie, predictibilitate si stabilitate de importanta strategica la frontiera estica a NATO si a Uniunii Europene. In aceasta calitate, avem responsabilitatea de a ne intari apararea nationala, dar si de a contribui la asigurarea apararii colective in cadrul NATO. Cresterea bugetului destinat apararii pana la un procent de 2% din PIB ramane, deci, esentiala in acest sens.
• Dupa pasii facuti in 2015 si 2016, am convingerea ca acest angajament se va reflecta in pregatirea bugetului pentru 2017.
• Faptul ca cele sase noi comandamente ale Aliantei Nord-Atlantice in Europa de Est – Unitatile de Integrare a Fortei NATO, cum se numesc – urmeaza sa devina deplin operationale in prima parte a acestui an constituie un semnal evident al relevantei acestei regiuni. Unul dintre obiectivele Romaniei in cadrul Summitului NATO de la Varsovia care va avea loc in vara acestui an este ca, la finalul reuniunii, NATO sa confirme interesul puternic pentru Europa Centrala si de Est si in special pentru regiunea Marii Negre, ca zona de importanta critica in ansamblul de securitate euro-atlantic.
• In acelasi timp, Romania este decisa sa participe activ nu doar la identificarea solutiilor la crizele cu care se confrunta in prezent Uniunea Europeana, ci si la reintarirea angajamentului si increderii in proiectul european. Romania ramane fidela acestui proiect si angajata pentru pastrarea unitatii europene. Am subliniat acest lucru si cu ocazia recent incheiatului Consiliu European, in urma caruia s-a ajuns la un acord in privinta relatiei dintre Marea Britanie si Uniunea Europeana.
• Este interesul nostru strategic ca Romania sa fie membra a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazata pe respectul principiilor si valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, am sustinut mentinerea conceptului de Uniune tot mai integrata – ever closer Union, in textul original.
• In cursul negocierilor am avut o pozitie ferma in ceea ce priveste respectarea drepturilor cetatenilor romani in Uniunea Europeana si nu am acceptat discriminarea lor in raport cu alti cetateni ai Uniunii. Astfel, romanii care lucreaza in prezent in Marea Britanie nu vor fi afectati de mecanismul de salvgardare.
• Acest mecanism ar urma sa se aplice numai pentru o categorie restransa de prestatii sociale necontributive, specifice doar pentru Marea Britanie si numai pentru o perioada limitata de timp, de 7 ani.
• Cu privire la indexarea alocatiilor pentru copiii ramasi acasa ai lucratorilor din alte state membre ale Uniunii, decizia are, de asemenea, un caracter nediscriminatoriu. Pentru romanii care lucreaza in Marea Britanie si care primesc deja alocatii pentru copiii ramasi acasa, indexarea se va aplica doar incepand cu anul 2020.
• As dori ca acordul la care am ajuns sa conduca la un rezultat pozitiv la referendum, permitand astfel Marii Britanii sa-si pastreze statutul de membru al Uniunii Europene.
• Doamnelor si domnilor,
• In planul politicii noastre interne, in ceea ce priveste consolidarea statului de drept, independenta justitiei si lupta anticoruptie, angajamentul meu ca Presedinte ramane neschimbat si cat se poate de ferm.
• Determinarea pentru intarirea statului de drept vine din convingerea ca o consolidare a progreselor in aceste domenii este in beneficiul cetatenilor nostri. Sunt neplacut surprins de faptul ca, in anumite spete, inca nu s-a inteles ca imunitatea parlamentara nu are voie sa fie folosita pentru blocarea cererilor justitiei. Asa se face ca in materie de raspuns la solicitarile justitiei, dupa cativa pasi inainte, recunoscuti de toata lumea si asteptati de cetateni, urmeaza unul inapoi, care pune din nou in discutie credibilitatea Parlamentului si vointa unor raporturi corecte cu justitia.
• Romania se afla pe un drum ireversibil. Consolidarea statului de drept si independenta justitiei sunt angajamente ferme la nivelul societatii si trebuie sa fie reflectate si in raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, si justitie.
• Anul acesta nu este unul de competitie doar pentru mediul politic, ci si un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou Procuror General, expira mandatele conducerilor Directiei Nationale Anticoruptie, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si, de asemenea, se vor desfasura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
• In acest context, tin sa subliniez cateva aspecte.
• Sper ca vom avea si in aceasta zona o competitie serioasa si o dezbatere asezata, in care sa primeze valoarea, performanta si onestitatea. Cred ca este important pentru soliditatea democratiei romanesti si a statului de drept ca alegerile pentru CSM sa fie departe de zona politicului si sa fie pastrate strict in sfera reprezentarii profesionale a magistratilor in propriul for de conducere si organ disciplinar.
• In ceea ce ma priveste, ca Presedinte, nu voi fi un simplu spectator in acest proces si nu ma voi limita la un rol formal. Voi actiona, in virtutea atributiilor care imi revin, pentru a ma asigura ca parcursul pe care Romania a pornit in ceea ce priveste intarirea statului de drept, independenta justitiei si lupta anticoruptie este ferm continuat si ca sunt respectate cerintele de profesionalism si integritate.
• Doamnelor si domnilor,
• Depinde de fiecare dintre noi, cei care ne manifestam in spatiul public, indiferent de rol, felul in care arata climatul nostru politic si social, cum intelegem sa ne raportam unii la altii si la ce nivel de conduita, limbaj si atitudine ducem dezbaterea politica.
• Imi doresc un an electoral in care comunicarea sa isi pastreze decenta indiferent de cat de acerba sau stransa ar fi competitia politica. Nu vorbesc aici de o optiune personala, ci sunt convins ca in acest fel avem cu totii mai mult de castigat.
• Atunci cand m-am adresat pentru prima data acestui for in calitate de Presedinte am spus ca imi doresc sa regasim doua lucruri – increderea si rabdarea. Nu intamplator vreau sa le reiterez astazi. Avem sansa ca in 2016 sa le redescoperim: increderea intre cetateni si institutiile democratice, increderea in capacitatea politicii de a servi interesul public, increderea in noi insine ca natiune si rabdarea de a nu distruge inainte de a incepe si de a construi temeinic.
• Va multumesc!”

Klaus Iohannis a fost insotit de Dan Mihalache, Tariceanu si Dacian Ciolos.
Prezenta la discursul prezidential a fost una mediocra, 374 deputati si senatori sedeau in scunele din sala.