Studiu IRES: romani nu s-au scimbat, au putina sau foarte putina incredere in partidele politice
Mai mult de 9 din 10 respondenti la un studiu realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) declarat ca au putina si foarte putina incredere in partidele din Romania, iar trei sferturi dintre participantii la studiu au pareri depreciative cu privire la partidele din Romania. Neincrederea este dominanta atitudinala a romanilor in ceea ce priveste partidele politice din tara noastra, arata studiul IRES.
atitudinala a romanilor fata de partidele din Romania.
Trei sferturi dintre romani au pareri depreciative cu privire la partidele din Romania. In randul barbatilor, intre tinerii intre 18 si 35 de ani, locuitorii din zonele urbane si in cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente.
De asemenea, increderea in partide este este cu atat mai scazuta cu cat varsta respondentilor este mai mica.
In timp ce mai mult de 9 din 10 respondenti cred ca partidele trebuie sa reprezinte interesele cetatenilor, doar 6% dintre participantii la studiu sunt de parere ca partidele din Romania indeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt considerati principalii beneficiari ai intereselor partidelor, urmati de membrii de partid.
Partidele sunt asociate, aproape in exclusivitate, cu termeni negativi. Atunci cand sunt rugati sa avanseze primul cuvant care le vine in minte cand se gandesc la partidele din Romania, majoritatea enunturilor au caracter depreciativ la adresa formatiunilor politice. 
Printre acestea cele mai frecvente se refera la: hoti / furt / escrocherie, indicate de 12% dintre participantii la studiu sau coruptie / mita (10%). Asocierile pozitive sunt prezente intr-o proportie redusa.
6 din 10 romani cred ca partidele din Romania ar trebui sa faca o politica nationala, in timp ce 3 din 10 cred ca ar trebui sa fie pro-occidentala.
Politica nationala este impartasita intr-o mai mare masura de respondentii tineri, de cei cu studii superioare, de cei care se autoevalueaza ca avand o orientare de centru si de cei care locuiesc in Moldova. Orientarea pro-occidentala este prezenta intr-o mai mare masura la barbati si la persoanele intre 36 si 50 de ani.
Aproape 6 din 10 romani prefera un politician independent, insa 3 din 10 isi exprima optiunea pentru un politician afiliat unui partid. Optiunea pentru indepedenti este mai frecventa in randul tinerilor intre 18 si 35 de ani, a celor cu studii medii, a locuitorilor din Moldova si a respondentilor care se auto-evalueaza ca fiind de dreapta. Afiliatii sunt preferati de catre varstnici, de catre persoanele cu studii si de respondentii care se pozitioneaza la stanga din punct de vedere politic.
La vot conteaza persoana, nu programul
La vot, pentru jumatate dintre romani conteaza cel mai mult candidatul, pentru o treime conteaza programul. Doar 7% spun ca ambele sunt importante in alegerea pe care o fac.
Candidatul este mai important pentru votantii femei, pentru cei tineri intre 18 si 35 de ani, pentru cei cu educatie scazuta, pentru locuitorii din Moldova, dar si pentru respondentii care se declara de dreapta.
In schimb de programul partidului tin cont intr-o mai mare masura votantii intre 51 si 65 de ani, cei cu studii medii, cei care locuiesc in zona de Sud a tarii, dar si respondentii care se declara de stanga.
41% dintre respondenti spun ca ar fi dispusi sa voteze un nou partid care ar aparea pe scena politica din Romania, in timp ce 38% spun ca nu ar fi dispusi sa il voteze.
Deschisi la nou sunt: tinerii, votantii educati si care se declara de dreapta ca si orientare politica.
77% dintre participantii la studiul IRES au declarat ca nu pot avansa numele unei formatiuni politice care s-a infiintat in ultimele 6 luni in Romania.
Doar o treime dintre respondenti (34%) cred ca dupa alegerile locale si parlamentare din acest an situatia din Romania se va imbunatati, in timp ce 43% cred ca situatia va ramane la fel, iar 17% cred ca se va inrautati.
Nivelul de implicare a romanilor in asociatii sau organizatii non-guvernamentale este foarte scazut: doar 5% dintre participantii la studiu spun ca sunt membri intr-o asociatie sau organizatie non-guvernamentala. In schimb, 1 din 4 romani sustin ca au participat la manifestatii publice sau la proteste.
