Raspuns pentru un mare dobitoc: Sabin Gherman!
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și-a stabilit printre obiectivele globale pentru acest an „aprobarea Strategiei naționale de descentralizare și a celei de dezvoltare teritorială a României”. E o arie pe mai multe voci: formației vocal-instrumentale tehnocrate și „apolitice” i s-a alăturat instantaneu un cor foarte politic, alcătuit din fruntași de pe la PSD și PNL. În strună cântă fără să se abată de la repertoriu orchestra mainstream-media.
Ca la un semn, forfota cuprinde și alte medii. Precum cele „autonomiste” date pe goarna de alde Sabin Gherman, care ascunzându-se sub motivații de ordin economic, administrativ sau cultural, hulesc România și i-ar face de petrecanie într-o clipită istorică.
Sunt medii construite cu migală și întreținute prin propagandă răbdătoare și perversă. Ani de zile au tocat de toate în oala pusă la foc mic, iar de vreun an-doi mestecă tot mai inverșunat și întețesc flacăra. Și-a băgat și SRI-ul nasul în această „bucătărie”, că prea miroase a bucate alese…
In raportul său de activitate pe 2014 vorbește de la sine: ”sunt constatate intensificări ale operațiunilor desfășurate de structuri străine care vizează denigrarea statului român și contracararea proiectelor promovate de acesta, consolidarea controlului asupra comunităților conaționale de pe teritoriul românesc și a principalelor forme asociative ale acestora, acțiuni în scopul influențării actului decizional, acțiuni de propagandă și contra-propagandă”…
Sunt medii construite cu migală și întreținute prin propagandă răbdătoare și perversă. Ani de zile au tocat de toate în oala pusă la foc mic, iar de vreun an-doi mestecă tot mai inverșunat și întețesc flacăra. Și-a băgat și SRI-ul nasul în această „bucătărie”, că prea miroase a bucate alese…
In raportul său de activitate pe 2014 vorbește de la sine: ”sunt constatate intensificări ale operațiunilor desfășurate de structuri străine care vizează denigrarea statului român și contracararea proiectelor promovate de acesta, consolidarea controlului asupra comunităților conaționale de pe teritoriul românesc și a principalelor forme asociative ale acestora, acțiuni în scopul influențării actului decizional, acțiuni de propagandă și contra-propagandă”…
Ei, bine, ca să revenim… Din aceste medii este rostogolită ideea că o „regionalizare normală” trebuie să țină cont de regiunile istorice. Aparent logic și inofensiv ! Ba chiar de bun și nevinovat simț… Tocmai de aceea am să facem o paranteză. Pentru un mic exemplu și o mare întrebare…masluita de Gherman la televiziunea lui Paskany de la Cluj…
Banatul romanesc este menționat pentru prima dată în istorie prin secolul al XIII-lea ca Banat de Severin, o formațiune administrativă, politică și militară cu rol de tampon la periferia regalității maghiare. Sursele vremii vorbesc despre băștinașii valahi ai locului, despre districtele lor și defapt, despre o zonă românească stăpânită mai mult formal.
Prea puțin cercetat de istorici, acest „banat” cu nucleul în munți se întindea și peste Mehedințiul de astăzi, ce pare să își tragă numele de la un slavism al vecinilor, în traducere- „care ține de Mehadia”( localitate bănățeană de mare importanță în evul mediu). În Megia, cum îi spun acestei așezări bănățene localnicii, vei găsi nu numai apropierea lingvistică de latinescul „Ad mediam”.
Urmele istorice din întreaga zonă vorbesc de o vatră românească incontestabilă, de unul dintre nucleele de formare a poporului român. Cel mai probabil, Banatul de Severin este o restructurare a unei forme de organizare românească existente deja. Din acest Banat de Severin s-a format treptat Banatul de Lugoj-Caransebeș prin mutarea centrului de putere, după înfrângerea catastrofala a maghiarilor la Mohacs, în 1526.
Timp de mai bine de un secol, Banatul de Lugoj-Caransebeș și-a îndeplinit cu prisosință rolul de „marcă” a Principatului Transilvaniei, fără să fie cucerit de turci.
În 1658, însă, noul principe al Transilvaniei, Akos Barcsai, înscăunat cu sprijin turcesc, își plătește datoria cedând sultanului Banatul de Lugoj-Caransebeș. După cucerirea de la 1716, austriecii pun bazele Banatului de Timișoara, pe principii de terra nulla: anularea oricăror drepturi de proprietate pentru băștinașii valahi, colonizări masive, deportări forțate sau determinate, guvernare militară. După cum am mai scris, revolta românilor bănățeni împotriva noii rânduieli este înecată în sânge la 1738-1739.
Urmele istorice din întreaga zonă vorbesc de o vatră românească incontestabilă, de unul dintre nucleele de formare a poporului român. Cel mai probabil, Banatul de Severin este o restructurare a unei forme de organizare românească existente deja. Din acest Banat de Severin s-a format treptat Banatul de Lugoj-Caransebeș prin mutarea centrului de putere, după înfrângerea catastrofala a maghiarilor la Mohacs, în 1526.
Timp de mai bine de un secol, Banatul de Lugoj-Caransebeș și-a îndeplinit cu prisosință rolul de „marcă” a Principatului Transilvaniei, fără să fie cucerit de turci.
În 1658, însă, noul principe al Transilvaniei, Akos Barcsai, înscăunat cu sprijin turcesc, își plătește datoria cedând sultanului Banatul de Lugoj-Caransebeș. După cucerirea de la 1716, austriecii pun bazele Banatului de Timișoara, pe principii de terra nulla: anularea oricăror drepturi de proprietate pentru băștinașii valahi, colonizări masive, deportări forțate sau determinate, guvernare militară. După cum am mai scris, revolta românilor bănățeni împotriva noii rânduieli este înecată în sânge la 1738-1739.
Închid paranteza și întorcându-mă la mediile vocal-autonomiste, remarc în primul rând că din apologia lor privitoare la istorie și Banat lipsesc câteva veacuri bune. Respectiv orice referire la Banatul de Severin sau la cel de Lugoj-Caransebeș. Evident, nicio mențiune asupra faptului că așezări importante din Banat, precum Lugoj, Caransebeș sau Lipova au făcut parte din România prea-vremelnică a lui Mihai Viteazul. Sau că următoarea mișcare a domnitorului român viza restul Banatului, sub sprijin deja promis din acest teritoriu. Trâmbițat, imaculat, nostalgizat și apretat din toate unghiurile e „banatul” impus de habsburgi și rostogolit de austro-ungari.Și, pornind de aici, iată și marea întrebare: a cui istorie ar trebui să fie principal ingredient în ciorba unei Românii regionalizate? A noastră sau cea impusă de alții?
Așa, ca de încheiere… Despre „regionalizare” om mai vorbi. Până atunci, luați sama bine! Și nu faceți jocul mediilor care vor destructurarea României. Cu scuzele de rigoare, NU „puneți botul” la conturile false de pe rețelele de socializare, la numele aparent românești care înjură țara și neamul nostru, la IP-urile de afară…
Nu duc lipsă de tactică, ce-i drept: una dintre cele mai mârșave forme de manifestare este amestecarea unor mici bucăți de adevăr cu maree întregi de minciună, pentru deturnarea adevărului, a rosturilor. Iar unul dintre principalele obiective e sădirea discordiei între românii din regiuni diferite ale țării.
Data viitoare, înainte de a înjura Romania … din Timișoara sau Cluj-Napoca, gândiți de două ori. Și viceversa! Căci e multă manipulare la mijloc. Cât despre proști ca Sabin Gherman – asta nu-i decat un fost repetent pe la Craiova, „retras” la Cluj, sa nu-l stie colegii ca e un dobitoc… Dumnezeu cu mila ! Dragoste și susținere trebuie să ne dăm romanii, unii altora. În joc e PATRIA noastră!
Nu duc lipsă de tactică, ce-i drept: una dintre cele mai mârșave forme de manifestare este amestecarea unor mici bucăți de adevăr cu maree întregi de minciună, pentru deturnarea adevărului, a rosturilor. Iar unul dintre principalele obiective e sădirea discordiei între românii din regiuni diferite ale țării.
Data viitoare, înainte de a înjura Romania … din Timișoara sau Cluj-Napoca, gândiți de două ori. Și viceversa! Căci e multă manipulare la mijloc. Cât despre proști ca Sabin Gherman – asta nu-i decat un fost repetent pe la Craiova, „retras” la Cluj, sa nu-l stie colegii ca e un dobitoc… Dumnezeu cu mila ! Dragoste și susținere trebuie să ne dăm romanii, unii altora. În joc e PATRIA noastră!
