Chiar asa, unde se trăiește mai bine în România?
Că România are unul din cele mai reduse niveluri de trai din UE, e deja aproape un pleonasm, Slavă Domnului! că sunt și bulgarii în UE!, dar chiar și la un nivel de trai scăzut se poate face o segmentare ca să vezi cât de adâncă e sărăcia.
În analizarea nivelului de trai am ținut cont de 17 indicatori, grupați în cinci categorii sau criterii. Datele aferente indicatorilor sunt din anul 2014, în cea mai mare parte, excepție făcând procentul absolvenților de învățământ superior și cel al dotării locuințelor cu baie, ale căror date sunt preluate din rezultatele de la ultimul recensământ din 2011.
Cele cinci criterii după care am grupat indicatorii sunt:
– economico-social (cu indicatorii PIB pe locuitor, salariul mediu net, pensia medie, procentul de salariați în populația activă, rata șomajului, economiile nete pe locuitor, calculate ca sold între creditele bancare ale populației și depozite, și numărul de autoturisme la mia de locuitori),
– condițiile de locuit (suprafața medie locuibilă a locuinței, procentul de locuințe dotate cu baie, procentul de populație deservită cu apă curentă),
– sănătate (număr de medici la mia de locuitori, număr de paturi de spital la mia de locuitori),
– educație și cultură (numărul de cadre didactice la mia de locuitori, procentul de absolvenți de studii superioare, numărul de muzee și colecții la suta de mii de locuitori),
securitate (ratele criminalității și infracționalității).
Toate județele au primit un punctaj, la fiecare dintre indicatori, cuprins între 1 și 42, 1 fiind cel mai bun. La final, la însumarea punctajelor, județele cu cele mai mici punctaje, asta însemnând că au ocupat cele mai multe locuri de top în clasamentul indicatorilor, au cel mai ridicat nivel de trai. La polul opus, cu cel mai scăzut nivel de trai, sunt județele ce-au obținut punctaje mari, asta însemnand că s-au clasat pe ultimile locuri la mai mulți indicatori (vezi harta din imagine).
Analiza a urmărit stabilirea unei ierarhii la nivel de județe. Din acest motiv nu s-au preluat date referitoare la venituri, cheltuieli, consum, etc., date ce sunt disponibile doar la nivel de regiuni de dezvoltare.
În ce județe se trăiește cel mai bine?
Bucureștiul, așa cum era de așteptat, ocupă primul loc, cu un punctaj de 114 puncte. Dată fiind specificitatea sa, adică e un oraș ce nu include zone rurale, diferența față de următoarele județe clasate nu e zdrobitoare. Clujul, al doilea clasat e la mai puțin de treizeci de puncte distanță (143 puncte – vezi tabelul din imagine). Putem doar specula, neavând date statistice de la nivel de orașe, în afară de București, dar se pare că în Cluj – Napoca și chiar în orașul Sibiu (155 puncte), nivelul de trai e mai ridicat decât în București. Dacă ținem cont de populația rurală din Cluj și Sibiu, ce afectează, per ansamblu, scorul general al județului, e aproape sigur că în orașele reședință ale celor două județe se înregistrează un nivel de trai mai ridicat decât în capitală. Pe locurile patru și cinci se află județele Timiș și Brașov, cu 169, respectiv 178 puncte. Niciun județ din Vechiul Regat, în afara capitalei, n-a înregistrat un scor mai mic de 200 de puncte.
În Ardeal și Banat se trăiește mai bine, asta ne reiese din analiză. Doar un singur județ din Ardeal se încadrează în intervalul 400 – 500 de puncte, corespunzător unui nivel de trai mediu – scăzut, conform hărții întocmite (vezi harta din imagine). Surprinde clasarea modestă a unor județe precum Ilfov, Dolj și Iași. Onoarea Olteniei e salvată de județul Gorj, ce reușește o clasare bună, devansând județe precum Bihorul, Mureșul și Prahova (vezi tabelul din imagine).
Coada clasamentului e ocupată de județele Ialomița, Teleorman, Giurgiu, Călărași și, pe ultimul loc, Vaslui. Sudul Munteniei și estul Moldovei sunt zonele cu nivelul de trai cel mai scăzut din România. Omogenitatea sărăciei din aceste zone e întreruptă de Ilfov și București și de Iași și Galați.
Cum e clasamentul în funcție de cele cinci criterii?
Topul după criteriul economico-social, cel mai important, de vreme ce deține 7 din cei 17 indicatori, e condus de București, urmat de județele Cluj, Brașov, Ilfov și Timiș (vezi tabelele de la final). În coada acetui top se află Călărași, Giurgiu, Botoșani, Teleorman și Vaslui. Surprinde clasarea slabă a județului Iași (locul 23).
Clasamentul după condițiile de locuit e condus de Brașov, urmat de București, Constanța, Timiș și Cluj. Ultimele locuri sunt ocupate de aceleași județe ca și la criteriul economico-social. Surprinde clasarea relativ slabă a județelor Ilfov și Argeș.
În topul sănătății, pe primele locuri se află Bucureștiul, Clujul, Iașul, Timișul și Mureșul, adică, exact județele cu universități de medicină. Ilfovul, Vrancea, Călărași, Ialomița și Giurgiu sunt județele din coada topului (vezi tabelele de la final).
Sibiul, fosta capitala culturală europeană, e cel ce conduce topul criteriului educație și cultură. Următoarele județe din top sunt Timișul, Gorjul, Clujul și Brașovul. Surprinde clasarea Gorjului, județ ce a punctat la capitolul muzee, ocupând locul doi. Iașul și Bucureștiul se situează pe locurile 6 și 8. Buzău, Teleorman, Ialomița, Călărași și Giurgiu sunt pe ultimile locuri.
Criteriul securității a luat în calcul 2 indicatori, și anume, ratele infracționalității și criminalității. Trebuie spus că rata infracționalității este calculată de INS în cazul Ilfovului și Bucureștiului la un loc. Din acest motiv, cele două ateritorii administrative au aceeași rată. Cel mai în siguranță cetățeni din România, conform acestui top, sunt cei din Olt, Harghita, Gorj, Giurgiu și Teleorman. Tulcea, Brașov, Alba, Hunedoara și Vaslui sunt județele cele mai nesigure conform acestui top (vezi tabelele de la final).
Topul județelor după nivelul de trai, calculat după 17 indicatori, grupați în cinci criterii, nu aduce mari noutăți față de opinia generală, mai ales în privința județelor cu un nivel de trai scăzut, dar, în schimb, oferă o perspectivă nouă asupra județelor din vârf. Dintre București, dacă e luat împreună cu Ilfovul și e comparat cu județul Cluj, câștigă Clujul. Același lucru e valabil și dacă orașul Cluj-Napoca e comparat cu Bucureștiul (acest lucru e greu de realizat din lipsa datelor statistice diseminate la nivel de localități). Mai mult, dată fiind apropierea de punctaje, Bucureștiul ar putea fi întrecut și de orașul Sibiu în ceea ce privește nivelul de trai.
Sursa: analizeeconomice.ro
