Dezvoltarea agriculturii sau dezvoltarea mediului rural?

Viziunea Guvernului pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, prezentare susținută de consilierul de stat Cristi Ghinea: schimbări majore în PNDR, ținte clare pentru 2016 și 2017, orientare spre agricultura de mijloc, simplificare legislativă.

• Bazele Pachetului pentru dezvoltarea clasei mijlocii la sate au fost puse de către Comisarul european pentru Agricultură de la acea vreme, Dacian Cioloș, atunci când a reformat Polica Agricolă Comună, având în minte exemplul României, și a permis statelor membre să aleagă măsurile care sunt cele mai potrivite pentru structura agricolă și dezvoltarea rurală a fiecărui stat.
• Am prioritizat pentru acest an anumite măsuri și să continuăm cu opțiunile strategice luate de guvernul anterior sau să schimbăm în anumite locuri.
• Fondurile pentru agricultură nu sunt doar niște niște bani pe care trebuie doar să-i bifăm că i-am absorbit, ci sunt niște bani care au menirea de a schimba statul românesc în profunzime.
• Tabloul macro al agriculturii din România (slide 2, minutul 04:40): Ce vrem să facem cu acești bani? Aceste fonduri au menirea de a schimba satul românesc în profunzime. Număr de ferme (gospodării țărănești cele mai multe dintre ele) = 2.500.000 (<2.000 de euro), respectiv puțin peste jumătate de milon (2-4.000 de euro). Linia gri reprezintă numărul de hectare lucrate de fiecare categorie de ferme. Cele mici lucrează cam aceleași suprafețe, în medie sub un hectar. La cealaltă extremă avem un număr de câteva mii de ferme foarte mari, care lucreză un număr aproximativ egal de hectare.
• Avem două agriculturi în România: o agricultură foarte mică, foarte fragmentată și o agricultură de exploatații foarte mari. Pe un tablou similar din alte state din Uniunea Europeană observăm că piramida este inversată: cea mai mare suprafață exploatată se aglomerează la centru – exploatații/gospodăriile mijlocii. În România nu avem această masă critică de fermieri mijlocii care să iasă pe piață sau sunt foarte puțini. Aceasta este provocarea strategică pe care o are România ca țară. Nu poți să dezvolți o țară dacă ai 40% populație rurală și cei mai mulți dintre ei trăind în sărăcie.
• În 2020-2023 când se trag concluziile pe actualul PNDR vrem să avem această masă critică mult mai dezvoltată. De aceea se numește Clasa de mijloc la sate, nu este vorba de agricultură, ci de o categorie socială care ar trebui să ridice satul românesc.
• Măsurile se împart în trei categorii pentru fermele mici incercăm să-i creștem, să-i migrăm pe cei care au potențial pentru investiții către clasa de mijloc, pe cei care sunt deja în zona de mijloc, să-i consolidăm, iar pentru sat ca atare sunt măsuri care se referă la comunitate.
• Actualul PNDR se adresează unei categorii foarte mici dintre potențialii beneficiari. Nu răspunde unei cereri strategice de a ridica cât mai mulți dintre acești fermieri. Pentru ferme mici vrem să scădem planul de eligibilitate la 4.000 de euro producție standard.
• Ferme mici care nu sunt acum eligibile pe actualul PNDR dar pot fi, ținând cont de noul prag propus (exemple slide 3, minutul 09.32): fermă de capre: 2 ha de lucernă, 5 ha de pășune și 50 de capre – 7574 de Euro PS, fermă care cultivă legume în câmp (varză, ardei, conopidă, tomate, etc.) pe 1 ha – 7.914 Euro PS.
• În cadrul pachetului sunt dezvoltate 7 teme principale (slide 4, minutul 10.30), fiecare cu fișa sa, în care se specifică: cine se ocupă, care sunt termenele limită, cât costă și cine plătește. Aceste fișe sunt disponibile aici.
• Tema 1: Un Plan Național de Dezvoltare Rurală mai accesibil micilor fermieri și micului întreprinzător – scaderea pragului, plan de debirocratizare și simplificare administrativă în implementarea proiectelor dezvoltat de Ministerul Agriculturii (exemplu: s-a scos adeverința de „animal sănătos”)
• Tema 2: Schimbarea de generații în agricultură și un nou rol pentru ferma de familie – ca informație de ultimă oră: o lege depusă în Parlament, de a importa în România un model european, practicat în Belgia și Austria – flexibiizarea plății zilierilor. Munca la negru este masivă în agricultură. Poate primi un voucher pentru munca sa. Voucherul acoperă asigurare medicală. În Belgia statul acoperă această asigurare, în România nu cred că statul își permite acest lucru. Dar sistemul sper ca va fi atractiv. Sunt 3 milioane de oameni în mediul rural care nu au niciun fel de asigurare medicală, nu vor beneficia de pensii. Este o bombă socială.
• Tema 3: Asocierea pentru intrarea pe piață- obiectiv strategic. Soluția pentru o agricultură fărâmițată este sa-i încurajezi pe oameni să se asocieze. Nu vorbim de asocierea în stil comunist, stil CAP, ci asocierea pentru intrare de piață. De aceea nu găsim de exemplu mai multe alimente românești în supermaketuri, pentru că singuri, cei mici, nu au cum să producă la calitatea și cantitate necesară. Și atunci supermarketurile preferă să importe, nu să încheie 100 de contracte cu 100 de producători mici. Masura din PNDR care finanțează „lanțurile scurte” (eliminarea intermediarilor) este deja implementată și se primesc 30 de puncte în plus la evaluare (din 100 de puncte). Prin punctaj se încurajează asocierea.
• Temă 4: Investiții în mediul rural, sunt deja reglementate în PNDR, dar le acordăm o atenție specială în acest an.
• Tema 5: Accesul fermierilor la credite ieftine și garantare- sunt două instrumente: fonduri europene din PNDR, iar pentru cei care nu sunt eligibili din PNDR, cad sub acel prag de finanțare, vom constitui un instrument de microcreditare din surse naționale. Acum ne concentrăm pe primul, în a doua parte a anului vom dezvolta și al doilea instrument.
• Cei mai săraci agricultori plătesc cele mai mari dobânzi în România, pentru că băncile nu prea lucreză cu ei, doar IFN-urile. Situația tipică dintr-un sat din Dolj – aveau un microcredit de la IFN, le rămânea un profit de 5.000 de lei doar, cu care trebuiau să trăiască toată familia un an. Aveau o dobândă de 20-25%. Vrem să punem presiune pe dobânzi astfel încât acestea să scadă pentru microcreditări.
• Tema 6: Dezvoltarea economiei rurale prin eco și agro-turism – un efort de simplificare a procedurilor (acum sunt aceleași norme de incendii, sanitar-veterinare pentru o pensiune cu 5 camere sau pentru un hotel cu 100 de camere). Încercăm să creăm un regim special pentru ca țăranii care vor să gazduiască turiști în gospodăriile proprii să nu mai aibă piedici instituționale și birocratice.
• Tema 7: O nouă misiune pentru Grupurile de Acțiune Locală – axa LEADER din PNDR a primit în această alocare financiară dublu buget față de cât era în trecut. GAL-urile sunt un instrument funcțional prin care să ajungem la oameni, la firul ierbii. Doar GAL-urile au mai rămas, Camere Agricole nu funcționează foarte bine, nu mai avem Agenție de Asistență Agricolă. Punctajul pentru strategiile care vor fi depuse la sfârșitul acestei luni încurajează GAL-urile să aplice în zona socială, de dezvoltare socială, promovarea asociațiilor agricole.
• Legătura între acest pachet și pachetul antisărăcie lansat de Guvern, la care de asemenea am lucrat, este că sărăcia rurală este o formă foarte particulară de sărăcie. Sărăcia este diferită în România față de Germania, de exemplu. În Germania ești sărac dacă ești șomer, în România ești sărac chiar dacă muncești. Cei mai mulți dintre săracii din România trăiesc în mediul rural, din agricultura de subzistență. Supraviețuiesc dar nu-și permit să iasă din această situație, nu au asigurări de pensie și medicală, nu-și pot permite să-și trimită copii la școală. Doar 2% din copiii din mediul rural ajung la facultate.
• Pachetul antisărăcie înseamnă în esență să orientezi banii europeni către ținte sociale foarte concrete. Sărăcia din mediul rural a fost o cerere specifică, este un fenomen care trebuie să aibă soluții. Harta publicată de academicianul Otiman (slide 5, minutul 23.10) este foarte relevantă. În România avem această obsesie a productivității agricole, scopul politicilor agricole a fost să producem cât mai mult porumb la hectar. Este ok să ai ferme mari și tehnologizate, însă pe această hartă vedem că zonele/județele unde avem ponderea foarte mare a fermelor mari sunt de fapt pungi ale sărăciei: Vaslui, Teleorman, Baragan, Dolj. Putem să dezvoltăm agricultura și totuși să avem sate foarte sărace. Este un paradox.
• Trebuie ca politicile agricole și dezvoltarea rurală să aibă o dimensiune socială pregnantă pentru că altfel nu vom face decât să prelungim această stare de fapt , în care agricultura modernă înseamnă sate foarte sărace. Ce facem cu acești oameni, de exemplu cei din Vaslui, care trăiesc într-o zonă puternic dezvoltată agricol, dar care nu au venituri? Aceasta este și întrebarea pe care trebuie să ne-o punem când dezvoltăm politicile agricole: vrem să dezvoltăm agricultura sau vrem să dezvoltăm mediul rural?
• Tipuri de intervenții – ce își propune acest Guvern prin acest pachet (slide 6, minutul 26.04): modificarea PNDR astfel încât să ducem în jos eligibilitatea, cel puțin pentru măsura pentru dezvoltarea fermelor mici, fosta măsura pentru fermele de subzistență care în trecut oferea 1.500 de euro/fermă, dar care nu a avut impactul de a-i scoate pe acești oameni din subzistență.
• Prin noua măsură pentru ferme mici încercăm să-i scoatem din subzistență, pentru că ungrant de 15.000 de Euro/fermă este de impact, poți să-ti cumperi utilaje, pământ, astfel încât să ieși din situația respectivă. Această măsură a fost gândită de premierul Cioloș atunci când era Comisar european, România a optat pentru implementarea acestei măsuri, venim acum cu targeturi pentru acest an – 2.000 de ferme prin 6.3, 350 de proiecte prin 6.2, pentru 2017 – 4.000 ferme prin 6.3, 613 proiecte prin 6.2 și pentru 2023 – 31.093 ferme prin 6.3, 1.963 proiecte prin 6.2.
• Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – exista măsura deja, i-am pus în plus targeturi ferme: 1.600 de ferme în 2016, 4.000 de ferme în 2017 și 9.367 de ferme în 2023.
• Schema pentru ferme mici este o inovație a PAC, va deveni funcțională din iulie. Există această obișnuință în mediul rural de a nu face nimic cu pământul, dar să-l țină pentru a încasa subvenția. Pe de o parte încercăm să comasăm terenurile, să dezvoltăm piața agricolă, dar, pe de altă, fără să intenționăm asta, am creat, prin subvenția pe suprafață, un stimulent ca oamenii să nu pună terenurile în circulație. Practic, de anul trecut a început perioada în care cei care vor să intre în această schemă stau un an la APIA, după care pot opta să vândă sau să arendeze pământul pe termen lung, dar să încaseze subvenția până-n 2020. Este o formă pe care a găsit-o Comisarul Cioloș de a repune în funcțiune renta viageră, care a fost o politică națională de succes din 2005 până în 2010, dar care nu mai era compatibilă cu Politica Agricolă Comună. Acum reluăm renta viageră, dar fără a o lega de vârstă, respectând regulamentele europene pentru ca vor fi utilizați bani europeni. Se vorbește foarte puțin despre această posibilitate pe care o vor avea oamenii de la sate începând din această vară. Scopul acestei măsuri este de a fi un mijloc indirect de a contribui la schimbarea de generații în agricultură.
• Măsuri noi introduse de reforma Cioloș în Politica Agricolă Comună (slide 7, minutul 30.24):  schema pentru ferme mici; măsura pentru lanțuri scurte – să fie cât mai puțini intermediari între producător și consumator, punctaj care să încurajeze asocierea; constituire instrumente de creditare din PNDR – cofinanțare; sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – granturi de 15.000 de euro/fermă; simplificare legislativă – direcție în care mergem; noi modalități de implementare pentru măsurile existente – vrem să schimbăm modul de consiliere agricolă. Există o practică prin care se semnează contracte foarte mari, o firmă consiliază 10.000 de fermieri, iar omul nu știe foarte clar ce are de făcut. Vrem să dăm posibilitatea ferimierului să-și aleagă el direct furnizorul de servicii de consiliere sau training. Ne gândim la o formă de voucher individual, pe care să le poate cheltui direct doar pentru consiliere și pentru training, el știe cel mai bine ce nevoi are – să fie consiliat cum să-și ia bani de la PNDR, să-și îmbunătățească tehnica agricolă șamd.
• Măsuri naționale (slide 9, minutul 32.16): limita de deficit bugetar este atinsă pentru acest an, încercăm să creăm niște instrumente pentru anul viitor, eventual pentru rectificarea bugetară din vară: voucherele pentru zilieri – legea este în Parlament, este la Camera decizională, Guvernul va veni cu câteva amendamente la legea respectivă, nu costă aproape nimic, este doar un transfer de bani. Discutăm cu Ministerul Fondurilor Europene ca partea de asigurări sociale să fie eligilă din fondurile structurale de la Uniunea Europeană. Prin acestă măsură se pot crea locuri de muncă, chiar dacă nu permanente.
• Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic agricol – este o axa în POCU prin care se poate lucra la programa liceelor, la modul cum sunt instruiți liceeni.
• Programul Național ”Primul Utilaj Agricol”- este în lucru la Ministerul de Finanțe, este similar cu Prima Casă, se garantează partea de credite pentru utilaje agricole.
• Modul de lucru (slide 9, minutul 35.01) se lucrează cu colegii de la Ministerul Agriculturii. Ne dorim să depunem rapoarte lunare de progres către Guvern, includem ONG-urile și mediul academic în aceste discuții. Pachetul a fost lucrat cu Institutul de Economie Agrară din cadrul Academiei Română, care produce de ani de zile aceste statistici, pe care acum le-am fructificat. Am împărțit pachetul în cinci direcții strategice pe care le-am împărțit între noi: schimbarea PNDR, asociere, investiții și credite + primul utilaj, dezvoltare Eco – Agro, LEADER.

Prezentarea consilierului de stat Cristian Chinea (disponibilă aici) a avut loc în cadrul conferinței „Finanțarea investițiilor rurale”, organizată la Iași, în data de 21 aprilie 2016.

În cadrul conferinței au mai susținut prezentări:

• Andreea Agrigoroaei, director (măsuri agricole), AM PNDR (prezentarea disponibilă aici),
• Alecsandra Rusu, șef serviciu (măsuri non agricole), AM PNDR,
• Valentin Boldeiu, UniCredit Bank (prezentarea disponibilă aici),
• Anghel Ficu, director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Nord-Est Iași,
• Leonard Stafie, director executiv adjunct, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Iași.

Evenimentul a fost organizat de EurActiv.ro în cadrul proiectului derulat de rețeaua EurActiv în opt țări și finanțat de Comisia Europeană, DG Agri. Partenerul din România care a co-finanțat acest proiect este UniCredit Bank.