Proiectul „soft” al Budapestei prezentat iar la Tabara/Universitatea de vara Tusnad 2016 !
UDMR, o asociatie care a depasit inca de la infiintare granita unui simplu ONG… nu vrea sa renunte la ideea in care judetele Harghita, Covasna si Mures sa se regaseasca doar ele trei in aceeasi unitate administrativa si care sa traseze granitele asa numitului Tinut Secuiesc.
HotNews.ro a realizat profilul acestei zone mult disputate si a abordat trei teme principale: istoria, demografia si economia Tinutului Secuiesc.
Potrivit recensamantului populatiei din anul 2002,reconfirmat de cel realizat 10 ani mai tarziu, etnicii maghiari formeaza tot marea majoritate in judetele Covasna si Harghita si o importanta parte a populatiei judetului Mures.Ce se vrea judetele Harghita, Covasna si Mures, cele trei judete care formeaza asa numitul Tinut Secuiesc (denumire ce nu reprezinta o unitate administrativa), traiau 668.471 de etnici maghiari (59,2%), dintr-o populatie totala de 1.129.522 de locuitori. In judetele Covasna si Harghita, etnicii maghiari formeaza o majoritate de 73,8% si respectiv 84,1%. Potrivit datelor oficiale,doar o parte a acestor maghiari, in special cei rurali, se mai identifica, direct sau indirect, cu secuii…fiind maghiarizati intensiv!
Potrivit profesorului Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti, specializat in Istoria medievala a Transilvaniei si Relatiile Tarilor Romane cu Regatul Ungariei, nici in istoriografia maghiara inca… nu s-a clarificat care e originea secuilor.
Una dintre teorii spune ca acestia ar fi de fapt kazari si s-au legat de unguri in momentul cand acestia au trecut prin Nordul Marii Negre. Altii spun ca ar fi resturi din vechii huni, insa nu exista surse directe despre originea lor. „Ei (n.r. secuii) apar intai la marginea vestica a Transilvaniei in zona Bihorului candva in secolele X-XI. Apoi apar in centrul Transilvaniei in zona Turda-Aries, prin secolul XII. Tot prin aceeasi perioada apar si intr-o parte a Hunedoarei, undeva catre Orastie. Spre finalul secolului XII putem spune ca s-au asezat definitiv in coltul sud-estic al Transilvaniei. Acesti secui au fost mereu avangarda armatei maghiare. Probabil ca ordinea asezarii lor, in care au patruns in Transilvania, arata si etapele inaintarii ungurilor in Transilvania„, a precizat pentru HotNews.ro prof. dr. Marius Diaconescu.
Pentru ca faceau parte (riscant !) din avangarda armatei regale maghiare, secuii au beneficiat de unele privilegii. „Ca rasplata ca luptau in avangarda, erau scutiti de impozitele obisnuite catre statul medieval maghiar,atat cat a existat….neocupat de otomani si austrieci Aveau doar obligatia darii boului cand se nastea primul baiat al regelui maghiar. Fiecare familie de secui dadea atunci un bou pentru rege„, mai explica Diaconescu.
Secuii erau organizati in sapte Scaune secuiesti, iar in fruntea lor era un Comite numit de catre Rege din randul nobililor maghiari transilvani. Dar acest Comite avea in primul rand atributii militare si judecatoresti si nu de administratie…
In fapt,”Secuii nu s-au considerat ca si unguri, decat de prin secolul XIX. Ei pana tarziu ziceau ca sunt altceva decat unguri. Cum a avut loc aceasta identificare a lor cu ungurii? Incepand cu secolul al XVII-lea secuii isi pierd treptat privilegiile. in primul rand din partea principilor din familia Batory care ii impoziteaza, ceea ce inseamna anularea privilegiilor.
Dar lovitura de gratie au primit-o secuii din partea austriecilor. In 1761-1764 in Transilvania s-au organizat mai multe regimente de granita, inclusiv doua romanesti, dar si trei secuiesti. Aceste regimente de granita aveau alte principii de functionare decat vechea armata secuiasca. Practic austriecii au impus impozite si taxe ca pentru orice locuitor al imperiului. Si acele regimente aveau reguli si statut ca orice alt regiment din armata hapsburgica. Atunci s-au rasculat efectiv secuii si de aceea multi dintre ei, cateva mii de familii, au trecut peste munti in Moldova„, mai precizeaza prof. Diaconescu.
Potrivit istoricului, in secolul XIX – XX tot mai mult ungurii ii asimileaza pe secui cu istoria lor cu tot si in general in tot ce inseamna asimilarea culturii maghiare.socotindu-i si tratandu-i ca si maghiari. „Ce este aparent ciudat: in 1890-1900 in satele secuiesti erau multi secui cu nume romanesti. Explicabil ,pe final de secol XIX, erau mai multe biserici ortodoxe decat sunt astazi in mijlocul secuilor. Ce ne arata asta? Secuii veniti in curbura Carpatilor au fost numerosi,amestecati si integrati cu romanii sedentari si aastfel a fost o asimilare treptata a acestor romani de catre secui. Au mai ramas doar unele nume romanesti si denumiri geografice”, spune Diaconescu.
In ceea ce priveste Tinutul Secuiesc si autonomia acestei zone de-a lungul vremii, istoricul Marius Diaconescu aminteste ca in Transilvania a existat o „increngatura de autonomii”, insa in cazul secuilor aceasta a fost mereu legata de rolul lor militar:„In Evul Mediu, in perioada Voievodatului Transilvaniei pana la 1541, exista acel Comite al Secuilor peste cele 7 Scaune Secuiesti care aveau propria administratie, separata de comitatele nobiliare, respectiv de scaunele sasesti. A fost o increngatura de autonomii, dar nu era un Tinut Secuiesc in care un om era ales de secui ca sa-i conduca.
In timpul lui Iosif al II-lea, pe la 1780, in Transilvania s-a aplicat o reforma administrativa. Vechile comitate au fost reimpartite. Si atunci au fost sparte acele autonomii locale…. Dar de Tinut Secuiesc asa cum se vrea astazi, nu a fost niciodata vorba !!
Adevarat,a fost o autonomie secuiasca in cadrul Voievodatului Transilvaniei in Evul Mediu pronind de la rolul lor militar. Ei au beneficiat de autonomie datorita rolului lor ca avangarda a armatei maghiare. Dar autonomia a fost legata intotdeauna de aceste slujbe militare, de nimic altceva„, a mai explicat Diaconescu.
Si potrivit istoricului maghiar Andrea Varga, „In ziua de azi, cand vorbim despre autonomie, ne referim la altceva fata de ce insemna acum cateva sute de ani. Ei (n.r. Secuii) au avut un statut aparte, dar atunci era ceva militaresc. Nu prea inteleg despre ce e vorba in ziua de azi, nu prea inteleg nici toate discutiile din Romania„….„Este halucinanta povestea asta cu autonomia. Nu au infrastructura necesara. Economic vorbind, daca va uitati la PIB, nu stau deloc bine aceste judete. Eu nu am inteles niciodata aceasta problema. Dupa parerea mea impartirea asta NUTS II* este prea mare si nu ar trebui sa se faca o astfel de reimpartire teritoriala. In ziua de azi nu e vorba de autonomie teritoriala, ci de o regionalizare. Dar e o problema ca in Romania nu se pricepe acest lucru si mereu se ajunge la… istorie„, a declarat pentru HotNews.ro istoricul maghiar Andrea Varga.
**Andrea Varga a primit Premiul „Eudoxiu Hurmuzachi” al Academiei Romane in 2004 si si a fost distinsa cu „Crucea de merit” a Ungariei in 2008
Ce pasi au facut autoritatile locale pentru a obtine autonomia locala?:
Alaturi de proiectele de reorganizare administrativa propuse la nivel inalt de UDMR si in care cele trei judete Mures-Harghita-Covasna sunt puse impreuna in aceeasi regiune, si autoritatile locale au luat masuri pentru a simboliza cat mai bine Tinutul Secuiesc.Regiunea Mures-Covasna-Harghita, adica virtualul Tinut Secuiesc, este printre cele mai sarace regiuni, si ar ocupa penultima pozitie in planul UDMR de reimpartire teritoriala a tarii in 16 judete, potrivit econtext.ro. Varianta UDMR de reorganizare in 16 regiuni, una dintre ele fiind formata din judetele Mures, Haghita si Covasna, exista discrepante uriase intre regiunile bogate si cele sarace.
Astfel, valoarea medie a PIB-ului calculata pentru cele trei judete din Tinutul Secuiesc ar fi de 6,96 mld lei, o valoare comparativ mai mica fata de regiunile inconjuratoare. Cateva exemple: 12,65 mld lei pentru Cluj-Maramures-Bistrita-Nasaud; 15,42 mld lei pentru Sibiu-Brasov, 9,95 mld lei pentru Hunedoara-Alba; 9,93 mld lei pentru Neamt-Iasi-Bacau-Vaslui.
In asa numitul Tinut Secuiesc. in procente, in aceasta zona se gasesc aproximativ 46,69% din etnicii maghiari de pe intreg teritoriul Romaniei.
