Capitală culturală europeană 2021 – Timisoara a castigat! Înfrângere istorică a Clujului...

Capitală culturală europeană 2021 – Timisoara a castigat! Înfrângere istorică a Clujului intr-o prima analiza

Campania pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021 s-a terminat. Juriul european a desemnat Timișoara drept propunerea României pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Anunțul a fost făcut de Corina Șuteu, ministrul Culturii și Steve Green, președintele juriului european care a evaluat orașele candidate, la sediul Ministerului Culturii. Iata o scurta analiza despre pierderea suferita de Cluj-Napoca. Pe cand o analiza corecta si adevarata depre modul in care s-a prezentat Brasovul care s-a pierdut pe drum in fazele preliminare derulate pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021...

COMENTARII

  1. Au evenimente la Cluj de zici ca tot anul e capitala culturala.Mai lase si la altii.

  2. Pentru mine analiza facuta in articol este clarificatoare. Desi nu sunt un fan a municipiului de pe Bega, trebuie sa recunosc a „investit” mult mai mult, a muncit, a stiut sa implice mai multe resurse (umane, materiale, etc) si a castigat. Tristetea mea (desigur nu intereseaza pe nimeni acest lucru) nu e ca a pierdut Cluj-Napoca ci ca Brasovul a ramas departe de cele doua localitati aflate in finala pe Romania. Ca nimeni din zona politica sau/si administrativa nu a incercat sa se mobilizeze pentru a raspunde de ce nu au reusit mai mult cei care s-au ocupat ca orasul de sub Tampa sa castige competitia – Capitală culturală europeană 2021. Dincolo de o tratare formala a participarii intr-o astfel de competitie, am ramas tot timpul cu impresia ca tot ce s-a facut pe aceasta directie nu a fost altceva decat sustinerea electorala a unui anumit candidat. Si a mai luat un mandat, o bifa in CV-ul sau si un mare minus in dezvoltarea Brasovului. De fapt de peste un deceniu si jumatate cam totul se trateaza electoral si dupa VOT totul se uita, proiecte, programe, promisiuni. Tot electoral s-a tratat si investitia in aeroport, Cancescu pacalind brasovenii, iar cetatenii platind patru mandate de presedinte pentru acest individ mediocru si penal. Electorala a fost si promisiunea unui nou stadion. Cum tot electoral afost bifata promisiunea unei rampe ecologice in zona Fagaras-Rupea. Etc. Etc. Ce facem? Hai sa luam in serios lucrurile si sa trecem la o analiza pertinenta a esecului din aceasta vara. Analiza trebuie facuta si asta cat mai repede. In plus se impune realizarea unui raport pe fiecare institutie implicata. Apoi totul trebuie sa fie facut public ca un exemplu de vointa ca se doreste schimbarea paradigmei si la Brasov. Acesta va fi un prim pas pe directia unei schimbari asteptate si necesare in dezvoltarea Brasovului (Judet si localitati).

  3. Boc n-a facut latina la cursurile U.T.C.-iste !!

    Servus (în germană ,croata , cehă) , în maghiară szervusz, în poloneză serwus) este o formă banala de ,o reminiscenta verbala folosită odinioara în mod familiar în Europa Centrală și de Est Cuvântul provine din latinescul servus, care înseamnă „servitor”…. Este o elipsă a expresiei latinești…pe filiera catolica ” ego sum servus tuus „(în traducere ad litteram „eu sunt servitorul/sclavul tău”… Al lui Boc,adica,un troglodit ce n-a inteles de ce clujenii n-au inghitit sa li se bage pe gat o expresie pe post de „simbol” mai degraba maghiara!

    De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) O origine similară are și apelativul cu sensul de „heil !”/ „măi!”)Cred ca si de aici li s-a tras clujenilor respingerea…Formula de salut „servus” e întrebuințată ca formulă de despărțire (sau amândouă) și se regăsește în diverse forme printre altele în limbile maghiara cehă, croată, germană,, Astăzi „servus” se folosește mai degrabă ca salut informal.

    Pe teritoriul României expresia este folosită de o parte din vorbitorii de limbă română stabiliți în sau originari din Transilvania si Banat , dar se întâlnește mai ales în limba maghiară ca „Szervusz!” (când se adresează unuia singur) sau „Szervusztok!” (când se adresează mai multora). În Europa expresia și derivatele ei sunt întrebuințate în mod curent pe o arie care corespunde aproximativ fostului Imperiu Austro-ungar fiind prin urmare foarte răspândită în Austria, Ungaria și Slovacia. Se întâlnește pe alocuri și în Expresia este mai degrabă considerată arhaică și nu este în uz curent.Doar un profesoras de pi la Craiova -Sabin Gherman – incult,cu pretentii logoreice de istoric o foloseste pe post de „marca ardeleneasca”,De ce se vrea ardelean derbedeul asta,cand are radacini oltenesti?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.