Prezicerea lui M.Eminescu: … „sub acest stat (de la 1866 !) croit stramb, el nu va supravieţui nici 200 de ani”!!
Mai avem 50 !!
Exista in multe tari un complex minoritar, absolut explicabil. Ca si in alte parti minorităţile, inclusiv religioase din România sunt mult mai ferme si solidare în a-şi proteja tradiţia decât românii ortodocşi. Care sunt covarsitori majoritari si tocmai de aceea, mai indiferenti, mai putin implicati tocmai pentru ca sunt…majoritari! In plus si din pacate, aceştia sunt mereu scindaţi între aspiraţia lor către modernitatea occidentală şi sursele propriei identităţi, ceea ce favorizează confuziile.
De când aspiră românii către modernitatea occidentală?
Când au decis, majoritar românii, ca năzuinţă naţională şi nu ca actiune a unei grupări, integrarea in Occident?
Consultând documente istorice si mărturii, nu am găsit unul anume care să fie exprimată clar dorinţa majoritara a românilor de a deveni, de a se transforma in… occidentali. Niciunul!
Dimpotrivă, doi dintre cei mai reprezentativi lideri din istoria românilor, Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare au avut atitudini total nationale, cautand colaborare si chiar sprijin inspre Apus (pentru apararea inclusiv acelui APUS! ), dar nu „inchinare fata de Papa de la Roma„! Ei au manifestat un comportament politic si mai ales religios vertical faţă de Occident, refuzând integrarea religioasa prin absorbţie în Vest,… motiv pentru care primul a plătit cu viaţa. Poate este mai potrivit să spunem că românii nu şi-au dorit niciodată si n-au acceptat să fie colonizaţi: nici de către occidentali, nici de către ruşi, nici de către altii, chiar daca se chemau, turci, austrieci sau tătari.
Din păcate, însă, în ultimii 75 de ani, dar mai cu precădere în ultimii 25, colonizarea şi auto-colonizarea occidentală au atins cote nebănuite.
Nu numai că am adoptat fără discernământ aproape tot ce este occidental, dar am ajuns să ne distrugem propria cultură şi modul de viaţă românesc. Vorbim de-o vreme o limbă pestritza, plină de cuvinte occidentalizate, astfel încât proprii străbunici şi chiar bunicii ar avea probleme în a ne înţelege. Mai grav, am început să ne însuşim varianta occidentală a istoriei, ceea ce ne pune în situaţia de a accepta teorii aberante pe post de adevăruri şi de a ne insulta propriul trecut, eroii neamului şi reprezentanţii de vaza ai tarii!!. După atâta îndoctrinare a „Societatilor civile sorosiste„, nici nu mai înţelegem cum am ajuns aici, aplicand acelaşi tratament defectuos, doar… mărind aiurea doza de „occidentalizare”.
Aceasta falsa modernitate ne-a adus mai multă propagandă şi mai puţină informaţie…
Pe posturile de televiziune, ca sa nu mai vorbim de internet, abundă documentarele care prezintă „romantat” momentele dramatice ale istoriei, dar din punctul… occidental de vedere (fie că e german, american, britanic, sau mai agresiv, maghiar!). Cum poate să-şi facă cineva o idee de ansamblu despre ocupaţia austro-ungara a Transilvaniei, când vede documentare în care viaţa din imperiul de dinaintea primul război mondial, e portretizată idilic, fiind „zdruncinată” doar de „rebeliunile”… balcanicilor violenţi şi ne-educaţi, întâmplător ortodocşi, dar sufocati de acesti …occidentali. Cum să ştie tinerii că acum 100 de ani, românul Ceobotaru din Ardeal era pus sa lupte , să se infrunte cu românul Ciubotariu din Moldova?
Nu aflăm nimic în respectivele documentare despre anormalitatea existenţei unor imperii care domina, cu ajutorul forţei, teritorii şi populaţii ce nu-i aparţineau.
Ce violente si execuţii in fostul Imperiu impotriva reprezentanţilor unor minorităţi? Ce iredentism si maghiarizare forţată?
Pe bună dreptate s-ar întreba cineva: ce i-a apucat atunci pe români să lupte ca disperaţii să scape din „raiul” austro-ungar?! Exact cum anterior, anului 1989, se putea întreba cineva ce i-a „lovit” pe românii din Basarabia să fugă din „paradisul” ţaristo-bolşevic şi să ceara re-unirea cu România.
De altfel, doamna Alina Mungiu-Pippidi, penibila bursiera Soros (ce si-a luat recent cetatenie germana…) cerea statului roman să mai suprime unele drepturi în schimbul „libertăţii noastre de gândire, ameninţată de jihadişti”! Asa spunea la Realitatea TV, plină de aroganţă explicand că „globalizarea vine la pachet cu valorile occidentale. Nu le putem separa„. Ceea ce se observă cu ochiul liber, este că globalizarea nu-i decat o altă modalitate, un alt vehicul pentru impunerea „anumitor” valori occidentale asupra celorlalţi, o alta formula a colonizarii.
Dacă înainte era catolicismul, inchizitia apoi iluminismul, acum acest vehicul se numeşte globalizare. Atunci, ca şi acum, ni se cere să îmbrăţişăm valorile occidentale fără comentarii, altfel fiind neapărat catalogaţi drept reacţionari, contrarevoluţionari, păşunişti, fascişti, legionari, nostalgici, terorişti, fanatici, etc.
Revenim la vorba lui Eminescu: oare trebuie să acceptăm totul „ca şi când poporul românesc a fost în trecut un popor de vite, fără legi, fără obiceiuri, fără nimic, şi trebuia să i s-aducă toate celea de-a gata, din cea mai renumită fabrică”? Iar dacă nu o facem, e pentru că suntem corupţi? Şi dacă suntem corupţi, trebuie să fim şi mai bine supravegheaţi? Aşa ni se repetă de ceva vreme … Exact aşa ne descriau şi austriecii pe vremuri, ca trebuie să rămânem „dirijati si ocupaţi”, adica, tradus in limbajul actual – monitorizati (vezi mecizeria si nedreptate ce li se face romanilor prin MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare).
De asemenea, observam cum un grup de intelectuali, răspândiţi prin presa, in special la televiziuni si radio, indiferent prin ce „catastrofe” ar trece Vestul, nu fac decat să ne „convinga” că orice îndoială exprimata asupra „superiorităţii Occidentale”, este o tâmpenie national-comunista; şi s-o tinem langa si neabătuţ pe acest drum. Caci acum lumina nu mai vine de la Rasarit… Necazul e ca personajele care educă poporul nu au cunoştinţe minime despre elemente ce compun identitatea şi devenirea acestui neam.
Si in vreme ce Armata Română nu mai are capacitatea de a-și apăra singura teritoriul naţional, industrie şi resurse nu mai avem, sistemul financiar-bancar este înstrăinat, milioane de romani, dintre cei mai intreprinzatori (izgoniti din tara), traiesc si muncesc pe alte meridiane. Iata de ce avem un stat de drept tot mai …stramb!
Atunci cand academicieni, jurnalisti, preoţi, militari sau studenţi îndrăznesc să spună public şi altceva, sunt amenintati, marginalizaţi, sau trimişi în judecată ori amendati pe motive desprinse din anii ’50.
Spunea Eminescu: „Poporul nostru a trăit aproape 2.000 de ani şi a supravieţuit tuturor încercărilor vremii, iar sub acest stat (de la 1866 ! ) croit stramb, el nu va supravieţui nici 200 de ani„ Si totusi, doar Lucian Boia comunist cu state vechi, fost activist UASCR, apoi secretar pcr la Universitatea Bucuresti scrie in ultima sa carte despre Transilvania romaneasca: „...Nu aparţinuse niciodată României sau vreunuia dintre principatele care formaseră România la 1859. De la începuturile sale statale fusese înglobată în Ungaria şi, chiar când Ungaria dispăruse, continuase, prin elita sa conducătoare şi prin organizarea de stat, să se înfăţişeze ca parte a vechiului regat ungar”. Ati mai citit o ticalosie mai mare? (Radu Dragos)
De când aspiră românii către modernitatea occidentală?
Când au decis, majoritar românii, ca năzuinţă naţională şi nu ca actiune a unei grupări, integrarea in Occident?
Consultând documente istorice si mărturii, nu am găsit unul anume care să fie exprimată clar dorinţa majoritara a românilor de a deveni, de a se transforma in… occidentali. Niciunul!
Dimpotrivă, doi dintre cei mai reprezentativi lideri din istoria românilor, Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare au avut atitudini total nationale, cautand colaborare si chiar sprijin inspre Apus (pentru apararea inclusiv acelui APUS! ), dar nu „inchinare fata de Papa de la Roma„! Ei au manifestat un comportament politic si mai ales religios vertical faţă de Occident, refuzând integrarea religioasa prin absorbţie în Vest,… motiv pentru care primul a plătit cu viaţa. Poate este mai potrivit să spunem că românii nu şi-au dorit niciodată si n-au acceptat să fie colonizaţi: nici de către occidentali, nici de către ruşi, nici de către altii, chiar daca se chemau, turci, austrieci sau tătari.
Din păcate, însă, în ultimii 75 de ani, dar mai cu precădere în ultimii 25, colonizarea şi auto-colonizarea occidentală au atins cote nebănuite.
Nu numai că am adoptat fără discernământ aproape tot ce este occidental, dar am ajuns să ne distrugem propria cultură şi modul de viaţă românesc. Vorbim de-o vreme o limbă pestritza, plină de cuvinte occidentalizate, astfel încât proprii străbunici şi chiar bunicii ar avea probleme în a ne înţelege. Mai grav, am început să ne însuşim varianta occidentală a istoriei, ceea ce ne pune în situaţia de a accepta teorii aberante pe post de adevăruri şi de a ne insulta propriul trecut, eroii neamului şi reprezentanţii de vaza ai tarii!!. După atâta îndoctrinare a „Societatilor civile sorosiste„, nici nu mai înţelegem cum am ajuns aici, aplicand acelaşi tratament defectuos, doar… mărind aiurea doza de „occidentalizare”.
Aceasta falsa modernitate ne-a adus mai multă propagandă şi mai puţină informaţie…
Pe posturile de televiziune, ca sa nu mai vorbim de internet, abundă documentarele care prezintă „romantat” momentele dramatice ale istoriei, dar din punctul… occidental de vedere (fie că e german, american, britanic, sau mai agresiv, maghiar!). Cum poate să-şi facă cineva o idee de ansamblu despre ocupaţia austro-ungara a Transilvaniei, când vede documentare în care viaţa din imperiul de dinaintea primul război mondial, e portretizată idilic, fiind „zdruncinată” doar de „rebeliunile”… balcanicilor violenţi şi ne-educaţi, întâmplător ortodocşi, dar sufocati de acesti …occidentali. Cum să ştie tinerii că acum 100 de ani, românul Ceobotaru din Ardeal era pus sa lupte , să se infrunte cu românul Ciubotariu din Moldova?
Nu aflăm nimic în respectivele documentare despre anormalitatea existenţei unor imperii care domina, cu ajutorul forţei, teritorii şi populaţii ce nu-i aparţineau.
Ce violente si execuţii in fostul Imperiu impotriva reprezentanţilor unor minorităţi? Ce iredentism si maghiarizare forţată?
Pe bună dreptate s-ar întreba cineva: ce i-a apucat atunci pe români să lupte ca disperaţii să scape din „raiul” austro-ungar?! Exact cum anterior, anului 1989, se putea întreba cineva ce i-a „lovit” pe românii din Basarabia să fugă din „paradisul” ţaristo-bolşevic şi să ceara re-unirea cu România.
De altfel, doamna Alina Mungiu-Pippidi, penibila bursiera Soros (ce si-a luat recent cetatenie germana…) cerea statului roman să mai suprime unele drepturi în schimbul „libertăţii noastre de gândire, ameninţată de jihadişti”! Asa spunea la Realitatea TV, plină de aroganţă explicand că „globalizarea vine la pachet cu valorile occidentale. Nu le putem separa„. Ceea ce se observă cu ochiul liber, este că globalizarea nu-i decat o altă modalitate, un alt vehicul pentru impunerea „anumitor” valori occidentale asupra celorlalţi, o alta formula a colonizarii.
Dacă înainte era catolicismul, inchizitia apoi iluminismul, acum acest vehicul se numeşte globalizare. Atunci, ca şi acum, ni se cere să îmbrăţişăm valorile occidentale fără comentarii, altfel fiind neapărat catalogaţi drept reacţionari, contrarevoluţionari, păşunişti, fascişti, legionari, nostalgici, terorişti, fanatici, etc.
Revenim la vorba lui Eminescu: oare trebuie să acceptăm totul „ca şi când poporul românesc a fost în trecut un popor de vite, fără legi, fără obiceiuri, fără nimic, şi trebuia să i s-aducă toate celea de-a gata, din cea mai renumită fabrică”? Iar dacă nu o facem, e pentru că suntem corupţi? Şi dacă suntem corupţi, trebuie să fim şi mai bine supravegheaţi? Aşa ni se repetă de ceva vreme … Exact aşa ne descriau şi austriecii pe vremuri, ca trebuie să rămânem „dirijati si ocupaţi”, adica, tradus in limbajul actual – monitorizati (vezi mecizeria si nedreptate ce li se face romanilor prin MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare).
De asemenea, observam cum un grup de intelectuali, răspândiţi prin presa, in special la televiziuni si radio, indiferent prin ce „catastrofe” ar trece Vestul, nu fac decat să ne „convinga” că orice îndoială exprimata asupra „superiorităţii Occidentale”, este o tâmpenie national-comunista; şi s-o tinem langa si neabătuţ pe acest drum. Caci acum lumina nu mai vine de la Rasarit… Necazul e ca personajele care educă poporul nu au cunoştinţe minime despre elemente ce compun identitatea şi devenirea acestui neam.
Si in vreme ce Armata Română nu mai are capacitatea de a-și apăra singura teritoriul naţional, industrie şi resurse nu mai avem, sistemul financiar-bancar este înstrăinat, milioane de romani, dintre cei mai intreprinzatori (izgoniti din tara), traiesc si muncesc pe alte meridiane. Iata de ce avem un stat de drept tot mai …stramb!
Atunci cand academicieni, jurnalisti, preoţi, militari sau studenţi îndrăznesc să spună public şi altceva, sunt amenintati, marginalizaţi, sau trimişi în judecată ori amendati pe motive desprinse din anii ’50.
Spunea Eminescu: „Poporul nostru a trăit aproape 2.000 de ani şi a supravieţuit tuturor încercărilor vremii, iar sub acest stat (de la 1866 ! ) croit stramb, el nu va supravieţui nici 200 de ani„ Si totusi, doar Lucian Boia comunist cu state vechi, fost activist UASCR, apoi secretar pcr la Universitatea Bucuresti scrie in ultima sa carte despre Transilvania romaneasca: „...Nu aparţinuse niciodată României sau vreunuia dintre principatele care formaseră România la 1859. De la începuturile sale statale fusese înglobată în Ungaria şi, chiar când Ungaria dispăruse, continuase, prin elita sa conducătoare şi prin organizarea de stat, să se înfăţişeze ca parte a vechiului regat ungar”. Ati mai citit o ticalosie mai mare? (Radu Dragos)
