Academia Română își face datorira față de țară: măsuri economico-sociale de urgență

Un Raport publicat de Academia Română aduce în fața clasei politice, Parlamentului, Președinției și Guvernului o analiză si soluții pentru ieșirea din criză orientate pe trei direcții:
1. Priorități în managementul riscurilor macroeconomice generate de o criză economică post-pandemieCOVID-19; vulnerabilităţi, asimetrii și direcții strategice de relansare şi consolidarea economiei românești;
2. Priorităţi, asimetrii şi riscuri înstructurile definanţare a economiei-sistemul financiar-bancar, fluxurile de investiţii (ISD)-măsuri vizând reducerea dependenţei externe a economiei;
3. Sistemulfiscal–bugetar în refacerea post- pandemie în România şi în UE; resurse, tensiuni şi soluţii; măsuri propuse de sprijinire a economiei românești, în contextul pandemiei COVID-19, pe baza normelor privind ajutoarele de stat și aprogramelor de finanțare ale UE .

În cele trei părţi ale lucrării, colectivul de autori propune o abordare care să ofere o imagine a contextului general în care a survenit pandemia Coronavirus-19, stare a în care pandemia a găsit economia românească şi măsurile iniţiate prin raportare la potenţialul propriu, la acţiunile întreprinse de alteţări, precum şi resursele la care ar putea apela în procesul de control al crizei medicale şi simultan sau succesiv, dereluare a activităţii şi deconsolidare a economiei, pentru a-i mări capacitatea de a înfrunta alte posibile riscuri sistemice.

”Pentru a evita repercusiunile penalizatoare ale investitorilor, preponderent din categoria multinaţionalelor, generate de iniţiativele individuale ale ţării, restructurarea fiscală în România trebuie să utilizeze şi să susţină forţa curentului multilateral, care avansează în cadrul UE”.

Măsuri adoptate de alte ţări aplicabile în România – înființarea unei unități guvernamentale și de afaceri COVID 19 (după exemplul Guvernului danez) în colaborare cu organizațiile de afaceri relevante și organizațiile de pe piața muncii pentru a rezolva problemele economice sectoriale.

Printre obiectivele principale ar trebui să se regăsească și:
* lansarea de bonuri de agrement subvenționate de la stat pentru a ajuta hotelurile să se redreseze din criză; sprijin turistic (11 milioane EUR). Buget suplimentar pentru implementarea acțiunilor de susținere a turismului în perioada iunie-septembrie 2020, în cooperare cu companiile aeriene și organizatorii de turism, precum și acțiuni de îmbunătățire a inițiativelor de atragere a turiștilor în perioada octombrie 2020 – martie 2021 după exemplu măsurile adoptate de Guvernul cipriot)
* MicroFinance Fond cu un prag potențial de împrumut la 50.000 € și cu destinația finanțării către micile afaceri familiale;
* oprirea plăților către fondurile de pensii din pilonul 2 (2020-2021), economii mari la bugetul de stat; mai mult, orientarea celor 13,5 miliarde de EUR disponibile la Fondurile private de pensii către susținerea unor afaceri strategice de stat (după exemplu măsurile adoptate de Guvernul finlandez);
* amânarea plăților fiscale și a asigurărilor sociale pentru sectorul turistic până la 31 iunie a.c.;
* sectoarele care au fost grav afectate de pandemie (de exemplu, turism, restaurante, spații de divertisment, sport, servicii culturale, transport) vor fi scutite de la plata contribuțiilor la asigurările sociale, impozitele pe salarizare impozitul pe întreprinderile mici. Contribuția angajaților va fi redusă până la 30 iulie a.c..
* Structura actuală a veniturilor, cu o pondere mai mare a impozitării indirecte și a contribuțiilor sociale, (structură specifică sistemelor fiscale din țări aflate în curs de dezvoltare), trebuie orientată spre impozitarea progresivă a veniturilor.

Pentru a evita repecusiunile penalizatoare ale investitorilor, preponderent din categoria multinaţionalelor, generate de iniţiativele individuale ale ţării, restructurarea fiscală în România trebuie să utilizeze şi să susţină forţa curentului multilateral, care avansează lent totuşi, în speţă din cadrul UE, care urmăreşte:

• revizuirea radicală a impozitării energiei, cu scopul de a descuraja utilizarea combustibililor fosili (motorină, benzină), eliminarea subvențiilor implicite pentru combustibilii fosili și a exceptărilor de taxare pentru industriile aviatice și maritime, care sunt în contradicție totală cu agenda UE de protecția mediului, revizuirea radicală a Directivei pentru Taxarea Energiei (Energy Tax Directive), adoptată în urmă cu 17 ani;

• un prag minim al impozitării companiilor, astfel încât să fie descurajat comportamentul statelor care fac dumping fiscal;
  
• schimbarea mecanismului de taxare pentru importurile din afara UE, bazat pe componenta de mediu a produselor importate: taxele vor fi mai mari sau mai mici în funcție de emisiile de carbon emise la producerea respectivelor bunuri – controlul emisiilor interne, dar şi al celor importate – va fi instituită o ”barieră de carbon”, care să nu afecteze producția internă europeană, care trebuie să plătească prețul tranziției spre o economie verde;

• taxarea companiilor digitale în țara în care sunt obținute veniturile – vizând giganții americani GAFA (Google, Amazon, Facebook și Apple) şi a altor companii care, de obicei, plătesc taxe în paradisuri fiscale sau țări cu fiscalitate extrem de redusă, precum Irlanda, Luxemburg ş.a. (Notă: iniţiative ale unor state europene-Franţa, Spania, Marea Britanie – au întâmpinat reacţia fermă de respingere a SUA, în jurisdicţia cărora se află cele mai multe companii de dimensiune globală).

Citește aici întreg Raportul Academiei.

Share on Facebook

Tweet

Follow us