Actualul simbol al secuimii nu este cel pritocit de UDMR!!
În ultimii ani, steagul secuiesc este folosit abuziv ca un fel de simbol al secuimii alături de imnul secuiesc, popularitatea acestuia crescând in ultimii ani. Până acum câțiva ani, la diferite evenimente, secuii erau pusi sa foloseascasteagul Ungariei pentru a-și arăta apartenența națională, însă legile în vigoare din România și, implicit, răspunsul autorităților au făcut practic imposibilă folosirea legală în public a simbolului unui alt stat suveran.
În Evul Mediu nu exista un drapel oficial al secuilor, deoarece până în 1876 fiecare Scaun secuiesc folosea local propriul drapel.
Drapelul istoric secuiesc a fost adoptat sentimental de Consiliul Național Secuiesc la 17 ianuarie 2004 sub versiunea cu fond albastru și elementele aurii și argintii, stilizate de un grafician local.
În urma deciziei din anul 2004, drapelul a fost răspândit in judetele Harghita si Covasna.
Iată ce spune istoricul Pál Antal Sándor, membru al Academiei Maghiare: “Steagul a fost creat în 2004, din iniţiativa Consilului Naţional Secuiesc, şi a fost conceput ca formă de un muzeograf din Sfântu Gheorghe, Konya Adam. A fost inspirat dintr-un steag din anul 1601, steagul de campanie militară a pedestraşilor secui conduşi de Moise Secuiul”.
Acest Moise a condus secuii într-o răscoală împotriva nobilimii maghiare, care le luase drepturile…
Pál Antal Sándor are dreptate, dar cu o eroare de doi ani. În anul 1599, când Mihai Viteazul traversa defileul Oltului pentru a cuceri Transilvania, secuii au trecut imediat de partea armatei românilor şi au venit la Şelimbăr să-l sprijine pe voievodul muntean, care le promisese restituirea drepturilor furate de nobilii maghiari.
Ridicarea la arme a secuilor fusese una spontană, iar oamenii conduşi de Moise aveau nevoie de un stindard care să îi reprezinte în luptă. Atunci a fost conceput steagul secuiesc, aşa cum apare şi astăzi. Iar sub stindardul pe care corpul de armată al lui Moise Secuiul l-a purtat, alaturi de oastea voievodului muntean Mihai Viteazul a fost câştigată bătălia de la Şelimbăr, care a dus, după şase luni, la prima unire a tuturor românilor: cea sub Mihai Viteazul.
La 5 octombrie 1599, Mihai pătrunde în Ardeal prin pasul Buzăului.În acelaşi timp, pe Olt, o altă armată munteană, condusă de fraţii Buzeşti şi Baba Novac, venea în ajutorul domnitorului.
Joncţiunea s-a făcut la 16 octombrie în satul Şelimbăr, iar armata lui Mihai, în mare parte formată din valahi şi haiduci balcanici si secui, număra aproape 20.000 de oameni.
Andrei Bathory îi opunea un număr egal de ostaşi…Primul atac este dat de neobositul Baba Novac, urmat imediat de un contraatac al armatei cardinalului. Valahii se repliază şi atacă din nou, dar sunt respinşi pentru a doua oară şi se părea că vor pierde bătălia. Este momentul în care Mihai, la fel ca în bătălia de la Călugăreni, intră personal în luptă, în fruntea propriei armate, moment care decide sorţii bătăliei, transformând o posibila înfrângere, într-o victorie răsunătoare.( Intrarea glorioasă a lui Mihai Viteazu în cetatea Alba Iulia, după victoria de la Şelimbăr!)
( ) Andrei Bathrory alege să fugă, dar este prins de secui şi decapitat, în coliba unui tăietor de lemne. Capul său avea să fie adus lui Mihai.. .La 1 noiembrie 1599, Mihai pătrundea în Alba Iulia asemenea unui mare învingător. Ardealul se afla la picioarele sale. Nu mai rămânea decât Moldova, pentru ca Dacia să fie refăcuta. Nu formal, ci prin forţa armelor.
CONCLUZIE
Unde duce incultura istorică: steagul secuiesc, simbol al luptei comune a secuilor şi românilor împotriva duşmanului comun, ungurii, a fost „resuscitat” în 2004 ca o formă de luptă a ungurilor împotriva… hărţii României.
Iar secuii, care nu mai ştiu nici cine sunt, nici cine i-a asuprit în istorie, nici cine le-a făcut bine, acceptă şi participă la scenariul ruşinos al propriei manipulări.
Miron Manega Sursa: http://www.certitudinea.ro
