Adela si Agnetha, povestea unor familii de sasi si tigani

Filmul documentar antropologic “Adela si Agnetha”, care face o incursiune in viata a doua familii mixte de sasi si tigani din podisul Transilvaniei, a fost proiectat in week-end, la filarmonica Banatul din Timisoara, in cadrul celei de-a doua editii a Festivalului International de Arta Tiganeasca IRAF 2008, intitulat in acest an “Mishto”.
„Adela si Agnetha” este povestea a doua femei puternice dintr-un sat din podisul Transilvaniei. Filmul, realizat de Geo Scripcariu, merge pe urmele familiilor de sasi si tigani din Ardeal si prezinta alternativ doua familii din satul Merghindeal, situat aproape de orasul Agnita. Adela este sotia tiganca a unui sas, si Agnetha, sotia sasoaica a unui tigan. Nu este o telenovela, este studiu antropologic etnico-cultural transformat intr-un film documentar.
De la o calatorie cu rucsacul in spate prin Ardeal sa nu te astepti doar la peisaje de vis. Geo Scripcariu, calatorul din povestea noastra, a facut o descoperire antropologica greu de imaginat. Undeva, in inima tarii, sasii si tiganii nu numai ca sunt vecini, dar au impreuna si copii. Fapte care in limbajul stiintific al autorului au denumirea de „Supravietuire si sincretism in Podisul Transilvaniei. Familii mixte de sasi si tigani”. In alt plan, Adela & Agnetha, personajele unui film documentar, studiu de caz venit sa ilustreze teoria.
Dupa caderea cortinei de fier majoritatea sasilor din Transilvania au emigrat in Germania. Desi in urma cu doar cateva decenii sasii se casatoreau aproape exclusiv doar intre ei, cei foarte putini care au ramas au inceput sa ia considerare inclusiv casatoria cu tiganci.
Tiganii corturari pe de alta parte sunt la fel de sectari precum erau odinioara sasii. Ei nu accepta incuscriri cu alte etnii si risca o consagvinizare similara cu cea a saxonilor de odinioara.
In Merghideal mai sunt doar 7 sasi, si o singura familie „pura” saxona. Hilde, face parte din aceasta familie si este comentatoarea avizata al schimbarilor — candva imposibile — din tesatura etnica si confesionala a locului in care s-a nascut.
Cercetator, regizor si producator, Geo Scripcariu ne-a marturisit ca toate familiile de acest gen au povesti iesite din comun. Tiganii se duc in strainate la cersit, vin cu bani si cumpara casele si pam?nturile sasilor. Sasoaicele v?nd miere si oua pentru a-si ajuta copiii sa-si cumpere case in Germania. Doua acte rupte parca dintr-o piesa de teatru. Insa, depasirea tuturor diferentelor culturale si lingvistice abrupte sunt realitati care depasesc limitele curajului. Familiile mixte sunt intemeiate in mare parte cu tiganci „de casa” sau „de matase”, mai emanicipate, din familii candva nomade, care au ajuns sa serveasca inainte de razboi pe langa gospodariile sasesti. Adela provine dintr-o astfel de familie. Sotul Agnethei insa, este un fost caldarar ajuns muncitor necalificat in Sibiu odata cu industrializarea fortata impusa de regimul comunist.
Geo Scripcariu, regizorul si producatorul filmului a descoperit cu totul intamplator prima familie de acest fel in toamna anului 2000 pe cand facea o calatorie cu autostopul de la Sighisoara la Manastirea Sambata. Recent, urmand un master in Managementul Bunurilor Culturale, Geo si-a ales ca tema de dizertatie „Supravietuire si sincretism in podisul Transilvaniei. Familii mixte de sasi si tigani”, plecand de la premisa ca daca exista cel putin o asemenea familie ar putea sa mai fie si altele.
Intr-adevar cercetarea a aratat ca sunt cateva sute, poate peste o mie, de astfel de familli la scara intregii Transilvanii. Familiile de acest gen ne invata ce este cu adevarat viata aspra, expusa tuturor dificultatilor, care provin nu doar din diferentele culturale si lingvistice, ci si din nasterea, cresterea si traiul cu multi copiii, si nu in ultimul rand datorate oprobriului comunitatii dominante (pana acum cateva decenii mai mult sasesti).
Povestile de viata din film sunt consecinte tarzii si neasteptate ale unui fenomen de migrare inceput acum aproape o mie de ani, odata cu venirea sasilor din Franconia (de undeva din apropierea Luxemburgului) in Transilvania, si trei secole mai tarziu prin cea a tiganilor, plecati chiar mai devreme din provincia Sindh, situata in Pakistanul de azi.
Filmul “Adela si Agnetha” a fost selectionat si proiectat deja la Constanta, in urma cu mai putin de o luna, la Festivalul International al Producatorilor Independenti IPIF 2008 si a primit comentarii elogioase.

Share on Facebook

Tweet

Follow us