ADEVĂRURI UITATE, NEGLIJATE, DESPRE PROFESIA DE INGINER(1)
„Daca inginerul someaza, sau voit saboteaza, societatea stagneaza, viata se degradeaza. Romania este dovada acestei afirmatii. Inginerului, ii datoram evolutia”, Prof. Dr. Ing. Vasile Bejan.
Inainte de revolutia din 1989 si dupa revolutie am fost preocupat de rolul inginerului in societate. Inca din 2002-2004 am semnalat, in diverse ocazii, ca disparitia lui din industrie, afecteaza starea si evolutia unei societatii. Se vad consecintele dramatice produse prin desfiintarea intreprinderilor prelucratoare de bunuri materiale din industria Romaniei.
Am asist la un post de televiziune la o jenanta si aberanta discutie intre un „umanist” si un inginer, in care umanistul isi justifica opinia conform careia, ingineria nu mai este chiar asa de necesara.
Total fals. Asa ne-am dus inapoi cu 34 de ani fata din ce am avut in economia anului 1989 prin aparitia umanistilor fara educatia „lucrului bine facut” in mediul politic si in cel al institutiilor statului.
Nu conceptia unor asemenea personaje defineste si determina locul si rolul inginerului in societatea umana, ci insasi viata. Daca nu intelegem acest adevar vom plati scump, cum am si platit deja, prin nepasarea actuala.
Cum putem obtine cele necesare vietii in afara proceselor de productie ?
Numai prin comert? Este comertul o activitate care genereaza plus valoare reala ? Categoric, Nu! Sunt alte activitati care creaza plus valoare reala.?
Formatorilor de opinii cat si generatiilor viitoare,le reamintesc ca nu este normal sa promovezi idei false – in cazul de fata cu privire la rolul unor profesii – ce pot influenta educatia tinerilor si evolutia unui popor. Daca nu te pricepri, este mai corect si moral sa taci !
Intr-o lume plina de sisteme tehnice ingineria nu este o functie oarecare, este si trebuie sa fie o stare de spirit si un mod de abordare sistemica, bazata pe talent si studii cu manifestare creativa, cu o stare ce se perfectioneaza prin scoala, in activitatea practica, care in final il defineste pe inginer toata viata.
Inginerul va trebui sa redevina prin efortul finaciar si strategic al societatii, un profesionist recunoscut si apreciat, daca dorim sa mai contam ca tara industriala,sa dezvoltam economia. In caz contrar, vom ajunge, am si ajuns, sa efectuam doar servicii pentru economiile dezvoltate.
Creatia si proiectarea sistemelor ingineresti sunt pentru productia de bunuri materiale, ceea ce reprezinta farurile unui automobil in circulatia de noapte, care ne arata calea de urmat.
Inginerul este pentru industrie, ceea ce reprezinta pistonul intr-un motor, el pune in miscare intregul mecanism.
Inginerul prin logica gandirii constructive, dobandita prin educatie si prin informatiile acumulate, in procesul formarii practice poate si trebuie considerat primul profesionist al dezvoltatarii societati umane.
Indiferent de etapa de dezvoltare, in care ne aflam, omul si-a imaginat o necesitate, a conceput o solutie si a trecut la realizarea ei parcurgand anumite etape. Astfel, s-a conturat structura profesionala a inginerului. Fiecare persoana poate fi considerata un „inginer” ce se confirma prin capacitatea sa de rezolvare a problemelor de viata.
In societatea mileniului trei, inginerul are un rol complex deoarece exista o infinitate de activitati la care este necesara realizarea unui sistem tehnic, o strategie de lucru, ce solicita: profesionistii de diverse categori, spatii,tehnologii, utilaje, instrumente, metode de lucru,de organizare, de conducre.. etc.
Inginerul trebuie sa depuna un efort tot mai mare, fata de alte profesii, pentru a-si mentine competenta profesionala. Din acest motiv, trebuie atrasi tineri a caror cultura si filozofie de viata este specifica abordarilor sistemice viitoare.
Fara un efort propriu de cercetare si proiectare, nu putem realiza o activitate de productie eficienta si in consecinta, vom deveni o anexa a economiilor ce controleaza creatia si piata.
Este o lipsa de cultura sa nu recunosti aceste adevaruri. Cultura nu cuprinde doar manifestarile elitiste. Cultura trebuie considerata ca o suma a cunostintelor pozitive de care avem nevoie sa intelegem lumea din jurul nostru, pentru a ne asigura standardul de viata dorit.
Vreau sa semnalez o problema majora care va influenta evolutia vietii pe pamant pentru care ii fac responsabili pe profesionisti din cerecetare-proiectare,considerate persoane cu putere de intelegere, care sunt la originea creatiilor.Ar trebui sa nu accepte dezvoltarea acelor proiecte cu implicatii asupra sigurantei vietii cum ar fi cele din domeniul conflictelor militare.
Consider tot mai necesara aplicarea unui management si in problemele evolutiei vietii, efectuat de cei puternici,inteligenti si responsabili in acest sens, sa opreasca fortele raului ce isi propun sa dezvoltare metode si tehnologi supraductive care conduc la inlocuirea fiintei umane, lasate de Dumnezeu, din activitatile specifice existentei urmarind imbogatirea si puterea.
In evolutia lui omul, in lungul istoriei, a reusit sa-si asigure cele necesare nevoilor umane printr-o dezvoltare armonioasa, creind traditi care fac frumusetea vietii. Un managment al evolutiei chiar este necesar pentru a elimina marile greseli ale istoriei. Asa fiinta umana si-ar demonstra inteligenta si evolutia.
Marile puteri vor sa desfiinteze, cu ce drept, proprietatea si activitatea privata cat si micile gospodari care au asigurat de a lungul istoriei existenta familiilor, linistea oamenilor. Viata confirma ca s-a produs o evolutie fara un MANAGEMENT adaptat nevoilor spre binele vietii pe pamant.
Sa mentionm cel putin un exemplu, evolutia in domeniul militar. Pentru ce este nevoie de un asemenea arsenal de distrugere, doar sa-si poata mentine cineva puterea sau sa mentina structurile militare active.?? Sumele imense cheltuite pentru inarmare si mentinerea stucturilor de razboi pot fi folosite pentru rezolvarea tuturor probleme vietii, prea mult neglijate ca sa poata fi pace.
Insemna ca omul este, inca, intr-un stadiu de evolutie, nu s-a ridicat la nivelul de constiinta care ia dati Dumnnezeu fiintei umane cu empatie pentru semeni lui, daca considera razboiul unica solutie de rezolvare a conflictelor intre popoare.
Intreb pe cei in cauza si pe cei ce pot influenta, dar nu fac nimic, dece nu fac nimic in acest sens, cand stim ce arsenal de distrugere este creat. Acesta este un punct negativ pentru toti cerecetatori, inginerii si proiectanti care au lucrat in domeniul distrugerii si au realizat acele instalatii. Cine si cand raspunde cineva la aceste probleme. Pobabil acei puternici, la minte si suflet, vor intelege sa inlocuiasca motivatia razboiului cu argumentele rezolvarii pasnice a „conflictelor”.
Putem admite ca o parte dintre ingineri din Romania nu sunt sufiecient de pregatiti pentru mileniul trei ca nu au fost corect utilizati si motivati sa se perfectioneze, dar nu putem spune nici ca sunt multi, atata timp cat nu si-au indeplinit rolul specific. Incapacitatea si rezultatele slabe ale altor profesii, chiar daca sunt si se vad, nu produc atata rau societatii cum se intampla in cazul activitatilor realizate de ingineri.
Inginerii au fost la fel tratati si in prioada comunista. Erau mentionati in pozitia a treia a profesiilor : muncitori, tehnicieni si ingineri. Nu au fost liberi sa decida: ce, cand, cat si cum sa produca. Nu intamplator dupa revolutie s-a strigat moarte „intelectualilor”, „noi putem produce si fara ei”. In aceste conditii, inginerul s-a indreptat catre alte preocupari pentru a suprevietui material, s-a de-profesionalizat, a devenit comerciant, taximetrist.. orice etc.
A pierdut numai el ? NU! Am pierdut cu totii, a pierdut tara.
Aceste conceptii au fost promovate de tradatori de tara si uite unde am ajuns: la desfiintarea industriei, pierdereea locurilor de munca, pierderea unei imense experiente ce trebuia dezvoltata si perfectionata, dar cine s-o faca ?
„Umanistii” analfabeti care au acaparat, prin politica libera de taraba, toate functiile de decizie la nivel national. In politica s-a inscris cine a vrut toti, „carieristi” fara o selectie din partea societatii civilei. La alegeri, stiti cum este.Romanu, nu stie sa aleaga,nu se informeaza, ori nu vrea. Cei intresati de „putere” si capatuiala, ca munca este grea, sunt patimas tradatori, organizati pe grupuri de interese.
Sume de banii cheltuiti pentru ne-munca (somaj tehnic ?) trebuia folositi pentru dezvoltarea cercetare si proiectarea produselor viitorului. Productia de bunuri creeaza rigoare, o stare de spirit ce da speranta. Sa privim unde se afla Germania datorita spiritului de ordine si disciplina si ce inseamna marca produselor germane. Cetateanul german este mandru sa cumpere produsele germane.
Afirm, cu toata responsabilitatea, fara a dez-apreciea celelalte categorii de profesionisti, ca inginerul prin sistemul de gandire si precizia metodelor, a informatiilor teoretice si practice, poate ocupa orice functie in diversitatea activitatilor din societate, pentru ca finalizarea oricarui proiect din societate presupune : organizarea programului, realizarea conditiilor tehnice, managementul programului, prin metodele specifice.
In indelungata activitate in domeniul metodelor de elaborare si realizare a proiectelor de produse sau instalatii pot afirma ca una dintre etapele importante este cea a analizei structurale a unui proiectului ce trebuie sa indeplineasca criteriile functionale, in paralel cu cele tehnologice, pe bazele stiintifice ale domeniului.
Pentru elaborarea solutiei optime functionale si tehnologice a unui produs industrial am elaborat si dezvoltat un concept privind modul de analiza a formelor produselor industriale, care se realizeaza in desfasurarea etapelor de realizare a proiectului de produs, de la stadiul de idee, pana la cel de produs finit.
In cosecinta, a fost dezvoltata o metoda de analiza criteriala – ACFT- ( Analiza Criteriala a Formei Functional Tehnologica a produselor ) formei functional – tehnologice a produselor, prin care se analizeaza orice produs, prin interrmediul a 9 criterii, ce definesc forma functioanala si tehnologica a produsului care satisface toate cerintele produsului functional, realizat prin o tehnologie optima.
– va urma –
Prof. Dr. Ing. Vasile Bejan
