Adrian Severin recidiveaza
Sa nu se creada ca am ceva personal cu Adrian Severin. Intamplarea face sa-mi arunc iar ochii pe interviul publicat in Flacara lui Adrian Paunescu, pe care o recitesc din n motive, mai putin acela ca publica interviul directorului, cu Adrian Severin. Interviu fluviu si, pentru mine, imposibil de citit. Dar matur cu privirea pagina revistei si-mi sare in ochii ceva ce nu cautam !
Citez: dupa al II-lea Razboi Mondial «Ungaria a fost diminuata teritorial, umilita national si anihilata politic ca urmare a prostestii sale fidelitati fata de aliatul german». Asadar prosteasca fidelitate ungureasca fata de aliatul german… Domnule ce sunteti, cum puteti spune o asemenea aiureala pe care n-o poti gasi nici macar in tratatele de istorie ale Ungariei editate de Academia de la Budapesta?! Luati un asemenea tratat si cititi ce s-a intamplat in primavara lui 1944, in martie, la Budapesta. Deci cu aproape o jumatate de an inainte de 23 august al nostru! Chiar nu stiti?! S-a fost produs atunci unul dintre cele mai penibile momente din istoria Ungariei, saraci vecinii nostri! Nici cand au fost alungati ocupantii turci din Ungaria, dupa un secol si jumatate de pasalic, scurs fara ca ungurii sa miste in front macar un deget, rusinea nu a fost asa de mare, desi a fost tare jenant pentru istoricii de mai tarziu ca in armata eliberatoare austriaca nu a marsaluit victorios nici picior de maghiar!…
Si totusi in martie 1944 rusinea a fost si mai mare, caci s-a logodit cu penibilul situatiei in care i-a pus Horthy pe bietii unguri. Anume – va aduc la cunostinta, domnule ministru, sau va amintesc numai, ca amiralul fara flota (unii spun ca nu stia nici sa inoate), dupa ce s-a consultat cu intreg guvernul si cu tot parlamentul ungar, a iesit pe postul de radio si a declarat solemn si martial ca Ungaria iese din razboi, isi ia jucariile si pleaca acasa, parasindu-si aliatii, adica pe nemti. Pe «aliatul german» asadar. Si dumneavoastra numiti asta fidelitate?! Ba inca una prosteasca, adica naiva si ingenua! De unde ati scos-o?!… Nici cea mai desucheata propaganda hungarista nu merge atat de departe! Sper ca nu le-o faceti pe gratis!
Deci ce a facut Mihai al nostru la 23 august, Horthy a facut inca la sfarsitul lui martie 1944, pe 28, pare-mi-se. Iar apoi a urmat episodul care, daca esti bine crescut, nu te apuci sa-l amintesti unui prieten sau chiar dusman ungur. Adica a urmat, ca si la 23 august, replica Germaniei, a armatei cu care fusesesi aliat pana deunazi. Bucurestiul a fost bombardat, s-au dat luptele de la Baneasa si din alte filme de-ale lui Sergiu Nicolaescu, dar, una peste alta, respinsi si suferind pierderi grele, nemtii au fost nevoiti sa accepte situatia si sa se retraga. Cu victime, nu putine, de-o parte si de alta. Asta in august si in Romania, la Bucuresti.
La Budapesta, in martie, tot asa, nemtii au reactionat cand s-au vazut tradati. Cum? Au trimis un avion, domnule Severin, un avion, unul singur, care a zburat deasupra Budapestei si din care au lansat un comando de parasutisti, vreo 60, nu mai multi, iar acea mana de soldati au fost destui ca sa aresteze tot guvernul Ungariei, tot parlamentul si pe insusi amiralul lui peste, punand astfel capat, in cateva ceasuri, lui 23 august ungurescul.
Precum se vede, au incercat si ungurii lui Horthy, dar nu i-a tinut cureaua sa faca si ei un 23 august ca lumea! Iar nereusita lor, domnul Severin o numesti fidelitate !
In plus, la Bucuresti actul de «tradare» a aliatului german a fost opera nefericita si rusinoasa a unui grupuscul de veleitari nauci, a unui mic complot ticalos. A unei lovituri lase de palat! Pe cand la Budapesta s-au pus de acord sa tradeze toti ministrii si toti parlamentarii, in frunte cu seful statului! E ca si cand la Bucuresti 23 august ar fi fost organizat de Ion Antonescu insusi! Bietul Antonescu, care a platit cu capul pentru cuvintul dat de care nu a conceput sa se dezica! S-a dezis Horthy si are acum statui in toata Ungaria… Inclusiv in inima dlui ministru roman!
In concluzie, notati-va in agenda, domnule ministru: au incercat ungurii, adica conducatorii lor, sa fie infideli fata de aliatul german, dar doua plutoane de nemti au fost suficiente ca sa-i cuminteasca si sa spulbere veleitatile de independenta sau ce va mai fi fost in capul lui Horthy and company. Nici vorba de fidelitate in comportamentul Budapestei, ci de cu totul altceva, mi-e rusine de rusinea lor ungurilor ca sa-i zic pe nume. Dar pentru dumneavoastra, domnule ministru, nu ma sfiesc sa folosesc termenii potriviti, impusi de situatie: incompetenta si, mult mai grav, lipsa de aderenta sufleteasca la lumea pe care ati reprezentat-o de atatea ori! N-o cunoasteti!…Acum, daca tot veni vorba, s-o ducem pana la capat, intrebandu-ne cu seriozitate ce a vrut de fapt Horthy, cand era pentru toata lumea evident ca nu avea nici o sansa de reusita. Totul a semanat cu o opereta, cu un vodevil, drept care nici sanctiunea germanilor nu a fost prea severa. Se pare ca nimeni nu a murit, nimeni nu a fost ranit macar. Comédie in toata regula!…
Eu am o explicatie: se pare ca la Moscova Stalin i-a cerut lui Litvinov un raspuns la intrebarea ce facem cu Transilvania la sfarsitul razboiului? Cui o dam, Romaniei sau Ungariei? Propunerea lui Litvinov: o dam celor care intorc primii armele impotriva Germaniei. Propunerea i-a placut lui Stalin si a aprobat-o spre a fi aplicata la momentul potrivit. Unii spun ca ideea i-ar fi apartinut lui Valter Roman, rezident la Moscova pe vremea aceea. Este evident insa, din cele petrecute la Budapesta in martie 1944, ca Horthy si ai sai au aflat de aceasta decizie a Moscovei si au incercat sa fie ei «primii». Macar asa, de ochii lumii, sa bifeze ca au facut-o, dar nu le-a mers…
Dincolo de orice speculatie si alte ipoteze, exista o certitudine …sigura: incercarea nereusita de a trada nu se numeste fidelitate prosteasca.
Prof. ION COJA
