Ajunul Bobotezei – o zi de post negru
Credinciosii ortodocsi si catolici praznuiesc, maine, ajunul Bobotezei. Se tine post negru, se sfinteste casa, iar fetele nemaritate isi pot visa ursitul. In batrani se spune ca, cine reuseste sa nu manance nimic in ajunul Bobotezei va fi sanatos si norocos tot anul. Se mai spune ca ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului si ca in aceasta noapte viitorul poate fi citit in oglinda. In Bucovina, dar si in unele sate din Ardeal, in ajunul de Boboteaza se colinda. Tot acum, se fac si se prind farmecele si descintecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului din noul an. Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice.
In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.
In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.
Traditia mai este ca fetele sa ceara preotului putin busuioc pe care il vor folosi ulterior la unele practici de atras iubirea flacailor.
Pe vremuri, la tara, in ajunul Bobotezei se pregatea o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din „camera de curat“ se asezau douasprezece feluri de mincare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale de post, galuste de cartofi, bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse, bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac sau alte dulciuri de post. Pana la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atingea de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate erau adaugate in hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila.“
