Ajunul Sfantului Gheorghe – vrajitoarele si strigoaicele se dezlantuie
Ajunul Sfantului Gheorghe, adica data de 22 aprilie, este un moment important in calendarul popular romanesc, precedand o sarbatoare importanta pentru romani. Aceasta zi mai este cunoscuta drept Sangiorzul Vacilor, Buciumul sau Manecatoarea.
Noaptea din 22 spre 23 aprilie este cea in care se crede ca vrajitoarele si strigoaicele ameninta lanurile de grau si vitele, furandu-le mana sau laptele, considerandu-se ca acum incepe Anul Pastoral. De aceea, toate practicile magice din aceasta noapte sunt destinate apararii animalelor si culturilor.
Traditia populara spune ca in aceasta noapte vrajitoarele si strigoaicele, goale si despletite, se aduna cate 12 la hotarul satului, fiind indrumate de catre o vrajitoare mai batrana.
Pentru a fura laptele vitelor si rodul lanurilor, vrajitoarele isi leaga de picior un saculet gol sau o strecuratoare de lapte, pe care le tarasc prin holde si prin pasuni. In acelasi scop, ele taie grau verde cu secera, ingroapa droburi de sare vrajite in drumul vacilor si spun diverse vraji.
In seara de dinaintea sarbatorii Sfantului Gheorghe, barbatii nu trebuie sa iasa afara cu capul descoperit. Daca nu poarta palarie, strigoaicele le pun fraul in cap si ii fac calul lor, alergandu-i dupa cum le vor porunci acestea.
Pentru a indeparta actiunea malefica a vrajitoarelor, se fac diverse practici cu caracter magic.
Unii oameni isi duc in aceasta noapte vitele la pasunat pe camp, unde le supravegheaza atent.
La intrarea in grajd se pune uneori o grapa cu dintii in sus, pentru a speria strigoaicele.
Traditia populara spune ca cine se plimba dimineata, inainte sa rasara soarele, prin holdele pline de roua, va fi sanatos.
In aceasta noapte se deschid cerurile, pentru a da putere pomilor sa infloreasca. Pentru ca Sfantul Gheorghe este stapanul verii, oamenii planteaza in fata casei un pom verde. Daca acesta se prinde, spun ca pomul le-a fost dat de Sfantul Gheorghe.
Pentru a fi ageri si sanatosi tot anul, oamenii se bat cu urzici.
Pentru a avea noroc, in ajunul Sf. Gheorghe, oamenii fac „focul viu”. Acesta este aprins de feciori necasatoriti, prin frecarea lemnelor uscate. Scopul acestui foc este acela de a purifica spatiul de fortele malefice, de a indeparta vrajitoarele si pagubele provocate de natura. Se spune ca in aceasta noapte apar flacari deasupra locurilor unde sunt ingropate comori.
