ALERTĂ: FMI la București – puneți lacătul la BNR!
Când auzi că o delegație a Fondului Monetar Internațional este în vizită la București, în plină campanie electorală, nu ai în minte decât o întrebare – „Mai are România vreun acord de finanțare cu FMI?”.
Răspunsul primit – „Nu” – s-ar putea să te zăpăcească puțin, dar asta numai fiindcă nu cunoști „marfa”.
FMI vine să ia, nu să dea!
Așadar, nu-i nevoie de niciun împrumut în vigoare, e de ajuns să umble vorba în târgul de la Bruxelles că-ți merge bine și Marea Finanță te vizitează și de vrei, și de nu vrei! Ca vampirii atrași de mirosul de sânge, tot așa simt prada bancherii adunați în organizația numită Fondul Monetar Internațional.
Cum spuneam, deocamdată (!), România nu are în derulare niciun acord de împrumut cu FMI (pompos numit „finanțare”, de fapt, o combinație de tip „bani cu camătă”), dar chiar și așa evoluția economiei noastre este atent evaluată de către experții acestui organism. Cu alte cuvinte, ori de câte ori simt că-i loc de penetrat, FMI atacă feroce.
Când a aderat la Uniunea Europeană, România și-a asumat o serie de obligații și sunt cam aceleași pe care le știm din contractul cu FMI – închiderea/vânzarea fabricilor autohtone, disponibilizarea forței de muncă, mărirea taxelor și scăderea puterii de cumpărare (efect obținut prin blocarea creșterilor salariale și a pensiilor) etc.
Dar, mai e ceva – acceptarea consultărilor cu FMI, sub forma unui așa-zis exerciţiu de supraveghere. Scopul declarat ar fi legat de examinarea situaţiei financiare şi economice a țării și, atenție aici, formularea unor recomandări privind
1. Politicile monetare,
2. Politicile financiare,
3. Politicile economice de urmat.
Bineînțeles, se spune că totul ar avea legătură cu asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive a economiei românești, singurele țeluri pe care le are FMI, de altfel, cum să nu-i credem noi!? about:blank
Patru zile stă la București delegația FMI, de marți, 5 noiembrie, până vineri, pe 8.
Misiunea a început cu …stângul. Experții FMI trebuiau să aibă prima întâlnire cu ministrul Finanţelor, dar Marcel Boloș a ales să plece la Bruxelles, la reuniunea colegilor din UE.
Astfel, delegația Fondului a fost primită de Daniela Pescaru, secretar de stat, care a trebuit să le pună la dispoziție înalților oaspeți date privind noile taxe care intră în vigoare de anul viitor, dar și date privind bugetul țării pe 2025.
La ultima vizită în România, Fondul Monetar Internaţional a recomandat eliminarea facilităţilor fiscale, reducerea pragului pentru IMM şi introducerea unui impozit progresiv.
Ce înseamnă „reducerea pragului pentru IMM”? Nimic altceva decât distrugerea capitalului românesc prin eliminarea oricărui ajutor acordat firmelor mici și mijlocii, adică fix a celor care reprezintă forța motrice a economiei naționale.
România a ales să se dezvolte pe segmentul infrastructurii rutiere, în primul rând, dar acesta este tocmai capitolul pe care FMI îl cere eliminat și despre care susține că nu reprezintă o prioritate/urgență.
De ce spunem asta?
Pentru că experții ajunși în Capitală insistă și pentru introducerea unei taxe pe carbon în transporturi şi construcţii. Și asta nu e tot: tot Fondul Monetar Internațional cere impunerea unor accize suplimentare pe combustibilii fosili, precum şi creşterea impozitării proprietăţilor.
Ca să dea o importanță vizitei efectuate în țara noastră, în cel mai nou raport „World Economic Outlook”, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an. Dacă în aprilie eram la 2,8%, noua prognoză de final de 2024 a coborât cu 0,9 procente, semn că ceva nu merge și de aceea este nevoie să se intervină din afară, capisci?!
România este pe buza prăpastiei, ne mai spune FMI, care estimează o continuare a agravării deficitului de cont curent, până la 7,5% din PIB.
Europa, gripată: FMI s-a dat și la Germania!
Sunt semne că economia Europei s-a gripat, după ce FMI s-a dat și la Germania. Potrivit Marii Finanțe, Berlinul are nevoie atât de reforme structurale cât şi de mai multe investiţii în infrastructura publică pentru a depăşi recesiunea, altfel vine dezastrul, colapsul!
Directorul Departamentului pentru Europa al FMI, Alfred Kammer, a spus recent, într-un interviu acordat Sueddeutsche Zeitung, că „am calculat deja, frâna datoriilor poate fi relaxată şi ponderea datoriei guvernamentale în PIB va continua să scadă” dacă Germania ascultă sfaturile experților trimiși să analizeze situația.
În Executivul lui Olaf Scholz, FMI are, deja, o „cârtiță”, în persoana ministrului Finanţelor, Christian Lindner, care insistă pe respectarea frânei datoriilor.
În schimb, șeful de la „Economie”, Robert Habeck, vrea înființarea unui fond de mai multe miliarde de euro pentru stimularea investiţiilor şi restabilirea creşterii economice, doar că FMI „crede” că acest plan nu va da roade.
Germania are în prezent o contracţie de 0,2% a PIB-ului, după ce în 2023 fusese de 0,3%. O nouă contracţie ar însemna doi ani la rând de scădere a celei mai mari economii din Uniunea Europeană.
Sursa: national.ro
