America la al treilea Vietnam, în Ucraina(6)
Anunțam în episodul precedent ofensiva de iarnă din ianuarie a trupelor rusești în Ucraina, o marcă inconfundabilă a rușilor pe timp de iarnă în toate războaiele mondiale, în special în cel de-al doilea. Cum situația pe frontul ucrainean în est a involuat de la operațiunile de ofensivă și contraofensivă în adâncimea liniilor inamice la încastrarea în tranșee și cazemate, cu tiruri susținute de artilerie și rachete, acum și drone, de ambele părți exact ca-n primul război mondial, am putea deduce de aici că nu numai istoria universală este ciclică, ci și cea militară subsecventă.
America, aflată la al treilea ei Vietnam în Ucraina, cum sună și titlul acestui serial de analize jurnalistice, a capitulat pe frontul ucrainean anunțând prin vocea consilierului de securitate al Casei Albe că sprijinul SUA pentru Ucraina a încetat complet, dat fiind blocajul finanțării acestui război, survenit în Congresul Statelor Unite. Iată că izvorul de decrepitudine numărul unu de la Casa Albă n-a avut nici măcar curajul bărbătesc de a-l anunța el însuși pe Zelensky de retragerea SUA din acest conflict cu Rusia, expediindu-și informarea strategică printr-un cărător de geantă.
Și incredibil, Biden a mai făcut un lucru care este cumplit pentru aliații europeni, care oricum au fost tratați de americani în cadrul NATO ca o șleahtă de nepricepuți, unii care nici nu contribuie suficient la efortul de război al Ucrainei.
Americanii s-au spălat pe mâini ca Pilat și-au transferat europenilor povara războiului
Anume, le-a transferat acestora total povara financiară și a furnizării de armament pentru un conflict militar în care familia Biden a avut interese personale, în timp ce Germania și Franța s-au opus inițial continuării războiului și ruperii legăturilor comerciale cu Rusia. Cu pierderi incalculabile pentru ambele state din perspectiva costului energiei, înlocuind energia ieftină rusească cu aceea de cinci ori mai scumpă a americanilor, ceea ce a aruncat principalele motoare economice ale Uniunii Europene în recesiune economică.
Că europenii au fost prostiți până la insultarea minimei lor inteligențe de democrații lui Biden să intre precum cârtițele oarbe într-un conflict care nu este al lor, nici măcar al unei țări a Uniunii Europene sau a NATO, stă și în declinul catastrofal al nivelului intelectual al reprezentanților bruxellezi ai UE, stupizi, îngâmfați și lipsiți de viziune, oameni care în mod normal n-ar trebui să conducă nici un cvartal de blocuri.
Așa cum au îmbrățișat fantasmagoria aceea cu energia verde, la care nici SUA nici China nu achiesează, ca să nu mai vorbim de Rusia, astfel că este inutilă. Ajută doar la îngroparea unor sume incomensurabile din bugetul Uniunii, în loc ca acesta să fie direcționat înspre tehnologiile de vârf, informatice și ale microprocesoarelor, înspre cele ale superconductorilor și ale biologiei genetice. Europa nu produce nici măcar un smartphone decent, darămite supercomputere!
Progresiștii europeni însă, înregimentați în ong-urile sorosiste îndeplinesc precum soldățeii de plumb sarcinile trasate de faimosul guru american al haosului mondial și aruncă banii europeni pe fereastra larg deschisă a conflictului militar inutil, fratricid din Ucraina, între rușii moscoviți și rușii kieveni. Care și-au smuls unii altora teritorii de-a lungul timpului prin deciziile la o votkă a tiranilor lor.
Tradiționala ofensivă de iarnă rusească se desfășoară haotic
Dar să revenim la ofensiva de iarnă rusească de la începutul acestui an, despre care comandantul ucrainean generalul Zalujnîi spunea că se desfășoară în toate direcțiile pe lungimea frontului, dar în special în Donbass, Herson și Zaporojie, urmează evident și în direcția Harkovului. Asta pentru că rușii, cum afirmam în episodul precedent, nu-și pot permite să piardă aceste teritorii smulse de Lenin Rusiei și anexate samavolnic Ucrainei.
Pentru că Harkovul a fost și este unul din cele mai importante episoade din sângeroasul război pentru apărarea patriei al sovieticilor în fața naziștilor din cel de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea nici rușii nu mai sunt ce au fost.
Conducerea amorțită, parcă lipsită de viziune și incompetentă, exercitată de mareșal Șoigu nu poate asigura rușilor o tactică coerentă și consistentă pe frontul ucrainean, pentru că economistul Șoigu în niciun caz nu e Jukov, sau Rokossovki, iar Putin în niciun caz nu are geniul strategic al lui Stalin.
Astfel că atacurile sofisticate cu rachete hipersonice Kinjal, mult prea scumpe pentru a fi folosite pentru țintele irelevante pe care le-au lovit, în absența unei ofensive terestre copleșitoare, cum au înfăptuit rușii în războiul mondial menționat, n-au nicio finalitate în spargerea frontului. Iar atacurile asupra obiectivelor civile sunt barbare și criminale de-a dreptul, dar și inutile pe deasupra. Pe de altă parte rușii au atacat pe toată lungimea frontului simultan, cu trupe reduse pe fiecare porțiune, fără a avea numărul de soldați necesar realizării unor breșe în apărarea ucraineană, iar ucrainenii evident le-au respins.
În Al Doilea Război Mondial sovieticii au învățat de la nemți tacticile de dublă învăluire ale războiului mobil de tancuri și atacul concentrat în schwerpunkt(punctul tactic de efort maxim), care asigura străpungerea frontului în zona sa cea mai vulnerabilă, ca strategie a Războiului Fulger, aplicându-le cu rezultate uluitoare. Cum îl vedeți dumneavoastră pe Șoigu capabil să inițieze asemenea planuri îndrăznețe și rapide, așa îl văd și eu.
Armata ucraineană colapsează câte un pic în fiecare săptămână
Ucrainenii, pe de altă parte, și-au irosit astă toamnă timpul necesar unei contraofensive de succes și acum încearcă să se îngroape în tranșee, strategie care în niciun caz nu le va recuceri teritoriile pierdute. Mai mult, bărbații ucraineni nu mai au chef de război și evită recrutarea, cei plecați în străinătate nu au nicio intenție să se întoarcă în țară pentru a se lăsa măcelăriți, iar Zelensky și-a pierdut credibilitatea populară, dar și a liderilor occidentali. Mai încheie câte o înțelegere cu indianul limitat care conduce vremelnic guvernul britanic, dar irelevantă față de necesitățile de armament pentru războiul ce se prelungește. Și, colac peste pupăză, nu poate folosi nici tancurile americane Abrams, nici Leopardurile, nici cele de producție rusească T74 și T90, pentru că sunt ușor distruse de dronele iraniene și rusești, fiind vulnerabile în zona blindajului de pe turelă. Așa că nici perla armamentului terestru american, tancurile M1 Abrams, trimise cu atâta hărmălaie mediatică și însoțite de declarațiile triumfaliste ale neghiobilor care conduc NATO și Pentagonul, nu vor face nicio diferență pe frontul ucrainean, o altă înfrângere jenantă a Americii pe un teatru de război. Iar ucrainenii nu mai au bani pentru a-și lua salariile și pensiile, că au crezut că europenii le vor plăti pe acestea la nesfârșit, nu mai au proiectile, gloanțe și rachete. Iar cele câteva sute de rachete Patriot pe care românii le achiziționează ca imbecilii de la americani pentru un miliard de dolari, pentru a le trimite ucrainenilor, nu reprezintă nicio picătură într-un ocean. Avioane nu au și nici nu vor avea într-un timp apropiat, ca să nu mai vorbim de soldați, pe care nu-i mai pot nici convinge să lupte.
Rusia nu și-a epuizat posibilitățile de a primi întăriri, dimpotrivă
Iar Rusia a început să primească masiv armament din Coreea de Nord și Iran, chiar cu componente chinezești și nu va mai dura mult până când vor primi și sute de mii de soldați BRICS, care vor copleși forțele militare ucrainene.
Iar ca europenii să se ghideze după elucubrațiile unui politolog francez și să intre cu trupe NATO în război, ar însemna că s-au tâmpit complet, mai ales din perspectiva posibilei retrageri a SUA din NATO, dacă devine președinte Trump.
Astfel că norocul, tupeul și credibilitatea dictatorului de la Kiev, Volodimir Zelensky, au ajuns la un sfârșit previzibil, iar o continuare a războiului în aceste condiții este sinucidere curată pentru ucraineni, una la care aceștia refuză să mai recurgă, orice s-ar întâmpla cu acele blestemate teritorii din estul Ucrainei și cu Crimeea.
Libiu Mateescu
