Ani prevestitori de furtună
Suntem in 2024 si ne aflam in mijlocul unui an decisiv. Razboiul din Ucraina a intrat intr-o perioada incerta si foarte riscanta. Orientul Mijlociu sta sa explodeze. China continua sa ameninte Taivanul. America e angrenata in toate aceste conflicte reale sau potentiale.
La randul lor, tarile din NATO urmeaza Washingtonul, iar restul lumii isi cauta locul si siguranta.
In plus, in noembrie vor avea loc alegerile prezidentiale din America si taberele se afla pe pozitii ireconciliabile. Indiferent de cine va castiga, sunt convins ca anul viitor omenirea va intra intr-un impas paralizant.
Cine sunt si ce vor marii jucatori ai lumii contemporane?
Mai intai, ce vrea occidentul; mai precis ce vor cei din umbra care manipuleaza lumea occidentala? Acestia vor o lume fara identitate nationala, fara principii morale, si fara Dumnezeu.
O asemenea lume au impus-o deja in mare masura in occident, au extins-o in Europa rasariteana, o impun in prezent in Ucraina, vor sa o impuna in Rusia, si ulterior, in restul lumii.
Papusarii care ne manipuleaza au iesit deja din ascunzisuri si acum incearca sa-i ia locul lui Dumnezeu. Ei promit ca in viitor vor aduce bunastare universala si vor realiza o lume in care “nimeni nu va poseda nimic, si toti vom fi fericiti”.
Deci, sa aplaudam pentru ca ne asteapta raiul. Numai ca acel rai va fi mai negru decat toate iadurile pe care le-a cunoscut omenirea in decursul istoriei ei!
Ce vrea insa Rusia?
Intr-o singura fraza, vrea sa-si mentina statutul de mare putere si se vrea pe picior de egalitate cu America.
Mai e posibil acest lucru?
Dimensiunea geografica si resursele naturale ar trebui sa-i confere Rusiei statutul pe care si-l doreste. Economia precara de care dispune o impinge insa in lumea treia, iar declinul demografic in care se afla nu-i mai ofera nici o sansa. Singurul element care face din Rusia o mare putere ramane arsenalul ei nuclear.
Daca in prezent Rusia e nesigura pe sine si America se clatina, China se ridica incet si sigur si ameninta ordinea mondiala controlata de occident.
Luate separat, nici China si nici Rusia nu pot confrunta America, dar impreuna ele pot rasturna planurile celor care domina lumea. Acest lucru se intampla deja si liderii vizibili si invizibili din occident sunt ingrijorati. Drept rezultat, fiecare din cele trei puteri majore ale lumii contemporane isi cauta asociati si aliati.
Unul din acesti aliati potentiali ai Rusiei si Chinei este Iranul, tara amenintata in aceste zile de micul Israel inarmat cu arme nucleare. Detine oare si Iranul asemenea arme?
Si daca Israelul recurge la ele, vor interveni Rusia si China in cazul unui atac?
Daca da, am ajuns la un pas de sfarsitul unei ere.
Ne aflam la un ceas inaintat al istoriei. O singura greseala sau un calcul eronat al oricarei tari inarmate nuclear poate duce la distrugerea planetei.
Va permite constiinta divina a universului o asemenea catastrofa?
Un prieten afirma candva ca atunci cand Cain l-a ucis pe Abel a trebuit sa intervina Dumnezeu sa opreasca macelul pentru ca un singur om inarmat cu un ciomag putea ucide toata semintia umana a acelor vremuri.
In prezent, un singur individ nesabuit cu acces la valiza nucleara ar putea distruge toata omenirea.
Vor evita oare liderii lumii noastre o confruntare quasi-apocaliptica?
Or va trebui sa intervina din nou Dumnezeu?
Lumea de azi e bantuita de evenimente seismice. Si e numai inceputul. In America, de exemplu, cei din culise au vrut sa-l elimine pe fostul presedinte Trump pentru ca democratii sa-si poate impune agenda; o agenda care in final ar distruge si ce a mai ramas din America crestina. In acelasi timp, tot cei din culise l-au abandonat pe Biden si au ales varianta Harris pentru candidatura la Casa Alba. Mecanismele alegerilor au fost deja pornite si inclestarea e pe viata si pe moarte. Personal, cred ca glontul care a trecut pe langa urechea lui Trump l-a uns deja drept viitorul presedinte al Americii. Va putea el sa schimbe cursul evenimentelor intr-o lume in fierbere si gata sa dea in clocot? Traim vremuri foarte interesante. Un vechi proverb chinezesc spune insa: “doamne fereste sa ajungi sa traesti in vremuri interesante!”
Pe mine personal, soarta omenirii ma depaseste, dar ma procupa soarta tarii noastre: America e departe; Rusia e la doi pasi. In ltimii ani, Rusia sustine ca s-a intors la vechile ei traditii si pare ca isi reafirma credinta crestin-orodoxa. Crestinismul inseamna insa iubire, pace si iertare. Si-a cerut Moscova iertare de la popoarele pe care le-a subjugat de-a lungul a sute de ani? A intreprins actuala Rusie ceva concret in acest sens?
Rusia ne-a mutilat fiinta nationala si ne-a ciuntit frontierele. Daca istoria nu poate fi indreptata, ma intreb: a facut Moscova vreun pas menit sa refaca granitele pe care ni le-a mutilat?
Apoi, cum isi va ispasi Rusia pacatele pentru sutele de mii de romani basarabeni si bucovineni deportati si ucisi in Siberia?
Asa cum scria monahul Nicolae Steinhart, pentru pacatele comise mai intai trebue sa te caesti si apoi sa le ispasesti.
S-au cait rusii vreodata?
Cum vor ei sa fie crezuti de victime daca nici macar acum in ceasul al 12-lea al istoriei nu-si recunosc pacatele?
Si totusi, ca buni crestini noi romanii sa le intindem mana daca ei fac primul pas. Astept acel pas!
Autor: Prof. Dr. Nicolae Dima,
