Antimateria – cauza exploziei supernovelor
In cadrul conventiei American Astronomical Society din Washington, astronomii au anuntat o noua descoperire neobisnuita la oberservarea unor supernove.
De obicei, stelele produc energie in urma unei reactii de fuziune in care nucleele a doi atomi fuzioneaza pentru a forma un element mai greu. In Y-155, o stea din constelatia Cetus, de pilda, astronomii spun ca mai exista un proces crucial: producerea si distrugerea de particule de antimaterie.
Cand o stea se transforma in supernova, arunca materie in spatiu si este mai luminoasa chiar si decat restul galaxiei, fie a noastra, fie una straina. Astronomii studiaza aceste supernove pentru ca dezvaluie foarte multe despre mecanismele interne ale stelelor si ii ajuta sa determine distanta pana acolo.
Astronomul Peter Garnavich, de la Universitatea Notre Dame, a incercat sa explice de ce Y-155, o stea cu o masa de 200 de ori mai mare decat a soarelui nostru, este diferita. Cu o masa atat de mare, presiunea din centru este atat de puternica incat lumina eliberata de reactiile nucleare este capabila sa creeze noi particule, perechi de electron-antielectron. Creeare unor asemenea particule grabeste explozia stelei.
Ideea ca supernovele sunt declansate de creearea de antimaterie exista deja de circa 40 de ani, a declarat Garnavich, dar nu erau dovezi in acest sens. In cazul lui Y-155, lumina ajunsa la noi dupa explizie era ciudata. Majoritatea supernovelor trimit mai intai o lumina albastra si abia apoi urmata de o lumina mai rece, rosie, dar in acest caz a fost exact invers. Acest fapt, impreunã cu nichelul aruncat de stea, au condus cercetatorii catre concluzia ca antimateria a fost implicate in explozie.
Garnavich face parte dintr-o echipa de oameni de stiinta care participa la un proiect numit ESSENCE, in care se foloseste un telescop din Chile, cu care au observat pana acum peste 200 de supernove, Y-155 fiind cea mai puternica dintre toate.
Dan Bota
