Anul amintirii de drag de Basarabia. Azi: Ion Aldea Teodorovici!
S-a întâmplat în 7 aprilie 1954: S-a născut Ion Aldea Teodorovici, compozitor şi cântăreţ din Republica Moldova; alături de soţia sa Doina (cu care a cântat în duet începând din anul 1982), a militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier la Coşereni, în România).Ion Aldea-Teodorovici a scris peste 300 de cântece patriotice, lirice, și pentru copii.Ion Aldea-Teodorovici s-a născut în orașul Leova, RSS Moldovenească.
Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada de ocupație sovietică a fost nevoit să se retragă din biserică.Mama sa, Maria Aldea, a fost moașă. Ion a fost cel mai mic dintre cei trei copii din familie, ceilalți doi frați fiind Adrian (care era de la o altă mamă) și Petre. Câțiva ani, tatăl său a fost solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii moldovenești nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul.Fratele său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată.În 1961 mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică „Eugeniu Coca” (astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, până în 1969, când se înscrie la „Școala medie de muzică” din Tiraspol, unde studiază saxofonul și pe care o absolvește în 1973.
Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie, RSS Ucraineană; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, intepretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici.Din 1975 și până în 1981, când devine student la Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului „Gavriil Musicescu” din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist.
Tot în acești ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el și fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.În 1981 Ion se căsătorește cu Doina Marin.La 5 august 1982 se naște fiul lor, Cristofor Aldea-Teodorovici.Tot pe atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Din 1981 până în 1988 Ion este student la Conservatorul „Gavriil Musicescu” din Chișinău, Facultatea Compoziție.
În perioada 1982-1992 își desfășoară activitatea interpretativă și creatoare în duet cu soția sa. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia chitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei.În anul 1986 înființează formația „Telefon”, apoi „DIATE”.În 1987 activează la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.În 1989 i se conferă titlul onorific Artist Emerit din Moldova.A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice.Când era mai trist, scria muzică sacră.Împreună cu soția sa a militat pentru re-unirea Basarabiei cu România.
A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea-Teodorovici sunt primii interpreţi din R.Moldova care în anii 90 au cântat despre limba română şi despre Eminescu.La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: „Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre”.În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul.S-au aflat la o distanță de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.În noaptea de 29/30 octombrie 1992, la orele 02.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea-Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București. În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului.
Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Înmormântarea lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central din Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea independenței. Doina și Ion Aldea-Teodorovici, în scurta lor viață, au devenit un simbol al cântecului de libertate și a celor mai sacre aspirații ale românilor din stânga Prutului.Cei doi cântăreți, Doina și Ion, nedespărțiți în moarte ca și în viață, au rămas să-și doarmă somnul de veci alături, lângă biserica vechiului cimitir al Chișinăului.
Surse:
Două vieți în unison: In memoriam Ion și Doina Aldea-Teodorovici: Biobibliografie / Biblioteca Națională a Republicii Moldova; alcăt.: Cezara Neagu, Lilia Balan ; dir. gen. : Alexe Rău. – Chișinău : BNRM, 2012.: il. –(Colecția „Compozitorii Moldovei”).
Gheorghe Ion Marin.Misiuni și destine, Chișinău. Pontos. 2008; Neamul prin fii săi, Chișinău,Ed. Pontos, 2009
Dictionar enciclopedic de nume proprii, Ed. Cartier, București- Chișinău, 2004
Nicolae Uszkai
