Anul Nou chinezesc 2025 – Anul șarpelui de lemn, al înțelepciunii, farmecului și misterului
China, Asia și întreaga lume intră, în această noapte, în Noul An după calendarul lunar tradiţional, Anul Șarpelui de lemn (29 Ianuarie 2025 – 16 Februarie 2026), eveniment marcat pe durata a două săptămâni sub denumirea Sărbătoarea Primăverii.
În premieră mondială, Anul Nou chinezesc 2025 va fi celebrat la nivel mondial, ca eveniment inclus în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, recunoaștere acordată în timpul reuniuni UNESCO din Asuncion (Paraguay) din luna Decembrie 2024.
Potrivit UNESCO, semnificația culturală a Festivalului Primăverii simbolizează reînnoirea, unitatea familiei și prosperitatea, fiind o nouă contribuție a Chinei la moștenirea culturală comună a umanității.
Prin urmare, suntem în ajunul celei mai important eveniment cultural de peste an al chinezilor, similar cu întoarcerea în familie a tuturor celor plecaţi la muncă pe vastul teritoriu al ţării sau în lume.
Tot acum, China marchează „marea migrație” anuală.
Timp câteva săptămâni, peste 1,2 miliarde de chinezi se vor afla pe drum, spre locurile natale și înapoi spre locurile de muncă. Datele oficiale, privind numărul transportul pe căile ferate, navale, aviatice și rutiere, arată că în 2025 vor fi înregistrate 9 (nouă) miliarde de călătorii, vârful fiind atins în această perioadă, cu aproape 300 de milioane de călătorii zilnic.
Anul Șarpelului, an al schimbărilor
Suntem în anul 2025, an în care China încheie un ciclu zodiacal complet având la conducerea țării pe președintele Xi Jinping, care a făcut succesiunea de putere în primăvara anului 2013. Simbolistica acestui moment, dar mai ales transformările Chinei din ultimii 12 ani, au fost și sunt confirmate de caracteristicile legendare și culturale ale șarpelui.
Al șaselea semn zodiacal din succesiunea tradională a calandarului chinezesc, șarpele este dominat de Yang (foc), perioda favorabilă a celor născuți sub acest semn fiind cuprinsă între 9 și 11 dimineața, iar perioada din an cea mai favorabilă fiind luna Mai, prima lună de vară în astrologia chineză.
Potrivit legendelor, șarpele a căzut din cer, detronând balaurul (suntem la finalul Anului Dragonului), motiv pentru care șarpele mai este denumit și micul dragon. Timid, mereu aflat în umbră, ascuns, șarpele este asociat cu Soarele, principalele caracteristici fiind: deschiderea, altruismul, cordialitatea, ambiția, corectitudinea și prevederea.
Pe de altă parte, fiind un animal cu sânge rece, șarpele este asimilat cu necinstea, viclenia, problemele și disputete.
Totuși, șarpele este un simbol al luptei pentru iubirie și fericire, una dintre cele mai frumoase povești de dragoste din tradiția populară chineză fiind „Legenda șarpelui alb”. Șarpele poate reprezenta, de asemenea, bogăția și profunda înțelepciune, fiind astfel alăturat caracteristicilor specifice broaștei țestoase și păsării macara.
Anul Nou chinezesc, simbol și legendă
Evenimentul este cunoscut sub numele de „Sărbătoarea Primăverii” pentru că porneşte de la începutul primăverii. Sărbătoarea este atât de veche încât nu se mai ştie când a fost celebrată pentru prima dată. Există destul de multe surse şi explicaţii, toate având un numitor comun: Nian/年, care în limba chineză înseamnă „an” şi care a fost iniţial numele unui monstru care făcea prăpăd printre oameni la finalul iernii.
Una dintre legende spune ca fiara Nian avea o gură atât de mare încât făcea să dispară o mulţime de oameni dintr-o singură înghiţitură. De aceea, oamenii erau foarte speriaţi. Tot căutând soluţii pentru a scăpa de monstru, într-o zi, un bătrân s-a oferit să îl supună pe Nian.
Bătrânul l-a găsit pe monstru şi a început să-i vorbească. „Am auzit că eşti capabil să înghiţi alte animale de pradă în locul oamenilor, care nu se numără printre adversarii tăi. Eşti capabil cu adevărat să faci asta?” Provocat, de atunci, monstrul Nian a început să mănânce numai animale de pradă şi mai ales pe cele care deranjau gospodăriile oamenilor, furându-le animalele domestice.
Acum, că Nian nu îi mai deranja, oamenii au început să se bucure de viaţa lor paşnică. Înainte de a pleca, bătrânul le-a mai spus oamenilor să pună, la sfârşitul fiecărui an, pe ferestrele şi uşile caselor, decoraţiuni din hârtie roşie, pentru a-l speria pe Nian în cazul în care ar vrea să se mai întoarcă vreodată, pentru că de culoarea roşie se temea cel mai mult. După această ispravă, bătrânul a dispărut fără urmă. Mai târziu, oamenii aveau să înţeleagă că el era un zeu nemuritor.
De atunci, tradiţia de a-l speria pe Nian s-a transmis din generaţie în generaţie. Termenul „guo Nian”, care poate însemna „trecerea lui Nian” a devenit peste timp „Sărbătoarea Anului Nou”. Obiceiul de a pune pe ferestre şi uşi ornamente din hârtie roşie şi de a aprinde artificii pentru a-l speria pe Nian este o dovadă că acesta este încă liber şi că mai are o şansă de a reveni între oameni. Chiar dacă azi oamenii au uitat legenda lui Nian, continuă să promoveze tradiţia ornamentelor şi artificiilor, organizând mari petreceri.
Sărbătoarea Primăverii
Sărbătoarea Primăverii este cea mai important eveniment tradițional al poporului chinez, echivalentul Crăciunului pentru occidentali. Așa cum am arătat, este perioada când toţi membrii familiilor se reunesc, fiind înregistrată „marea migrație” a secolului XXI. Este unul dintre motivele pentru care guvernul chinez a decis cu ani în urmă ca toată lumea să beneficieze de şapte zile libere pentru sărbătorirea Anului Nou după calendarul tradiționale lunar.
Înaintea Anului Nou, trebuie făcut curat în case şi gospodărie, trebuie curăţate hainele şi toate uneltele de lucru. Apoi, casele și camerele trebuie să fie decorate de sărbătoare.
Casele se împodobesc cu mesaje tradiţionale care subliniază caligrafia chineză, scrise cu caractere negre pe hârtie roşie. Caracterul chinezesc „FU/福” (cu sensul de binecuvântare și fericire), este nelipsit. De multe ori, cracterul este plasat cu capul în jos, ceea ce, în chineză, înseamnă că binecuvântarea este prezentă, că norocul vine spre tine. De asemenea, două felinare roşii sunt montate pe laturile uşii principale ale casei sau gospodăriei.
Tradiții și obiceiuri de Sărbătoarea Primăverii
„Xinnian kuaile!”/An Nou fericit! este cea mai des auzită formulă de salut, care înlocuieşte tradiţionalul „Ni hao!”/Bună ziua! Ce mai faci?
Iată de ce, de mâine, prima zi a Noului An, până în cea de a 15-a zi, când este celebrată Sărbătoarea Lampioanelor, urările de bine sunt auzite pretutindeni în China.
Tot în această perioadă, în orice casă de chinez vei intra, vei fi servit cu tradiţionalii colţunaşi umpluţi cu amesteuri dintre cele mai diferite.
Masa tradițională, în familie
Multe dintre alimentele consumate în timpul Festivalului Primăverii sunt pregătite în mari cantităţi, pentru familie şi prieteni, dar şi pentru cei vecini sau pentru a fi dăruite jertfă celor care au murit.
În ziua de Anul Nou, familiile de chinezi consumă un fel de mancare vegetariană numită „Jai”. Deşi ingredientele folosite sunt legume rădăcinoase și fibroase, mulţi atribuie acestei mâncări calităţi superstiţioase.
Pe masa chinezilor se mai pune şi un peşte preparat întreg, pentru că reprezeintă resolidaritarea şi abundenţa, dar şi un pui bine rumenit care reprezintă prosperitatea. Puiul, la fel ca şi peştele, trebuie să fie obligatoriu întreg, cu cap, coada şi picioare.
De asemenea, nu trebuie să lipsească tăiţeii care, la fel, trebuie să fie netăiaţi, deoarece reprezintă longevitatea.
15 zile de festin, bucurie și sărbătoare
Fiecare dintre zi din cele două săptămâni de celebrare a Sărbătorii Primăverii – Anul Nou chinezesc, are o semnificație aparte, în majoritatea familiilor fiind și astăzi respectate ritualurile și obiceiurile, multe dintre ele cu simbolistică importantă la nivel de superstiție.
În prima zi a noului an, mulţi dintre chinezi evită să consume carne, deoarece se crede că acest lucru va asigura o viaţă lungă şi fericită, fapt care este apreciat de zeii cerului şi pământului.
În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în special câinii, primesc mâncare suplimentar, deoarece se crede că a doua zi din an este ziua de naştere a tuturor câinilor.
A treia şi a patra zi sunt rezervate pentru întărirea relaţiilor de familie. Fii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor, fie că sunt de botez sau de cununie.
Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi, chinezii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. “Po Wu” poate fi tradus şi prin “răul alungat în a cincia zi”, eveniment marcat de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.
Din ziua a şasea până în a zecea zi, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Totodată, sunt zile în care sunt vizitate templele, pentru a se aduce rugăciuni și ofrande pentru noroc şi sănătate.
A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei care sunt simbolul longevităţii dar şi peşte crud, ca simbol al succesului.
În a opta zi este organizată o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se fac rugăciuni lui Tian Gong – Dumnezeul Cerului.
A noua zi este ziua în care se aduc ofrande Împăratului de Jad.
Din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.
În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lampioanelor, care are loc în noaptea dintre zilele de 14 şi 15 ale Noului An, în lumină și bucurie fiind încheiate evenimentele tradiționale ale Sărbătorii Primăverii.
Festivalul Lampioanelor, final de sărbătoare
Anul Nou chinezesc începe cu Lună nouă. Festinalul Primăverii începe și se încheie pe Lună plină, fiind astfel încheiat primul ciclu de rotație (de 15 zile). La 15 zile după Anul Nou, este organizat Festivalul Lampioanelor (Yuánxiāo jié/元宵节), care este marcat pe timp de noapte, când copiii primesc în dar lampioane.
Calendarul chinezesc se bazează pe o combinaţie de cicluri ale Lunii şi Pământului.
Ciclul lunar este de aproximativ 29,5 zile. În scopul de a-l potrivi cu calendarul solar, chinezii inserează o luna în plus, odată la şapte ani.
Această practică este similară adăugării unei zile în calendarul anului bisect. Iată motivul pentru care, conform calendarului tradițional agricol lunar, Anul Nou chinezesc cade în fiecare an la o dată diferită.
Autor: Dan Tomozei
Sursa: DanTomozei.ro
