APRILIE in traditia populara
In Calendarul Roman, care incepea la data de 1 Martie, aprilie era a doua luna. In schimb, in Calendarele Iulian si Gregorian, aprilie reprezenta a patra luna. Denumirea populara a lunii, „prier”, se refera la timpul prielnic pentru formarea turmelor si pentru continuarea lucrarilor agricole incepute in martie.
Denumirile populare ale lunii Aprilie:
♦ prier (deschizator), florariu (infloritor), Traista-n Bat (cand vremea era inselatoare, cu timp friguros si secetos pentru semanaturi). “Solomon a facut ca luna lui april sa fie jumatate cald si numai jumatate frig, ca sa poata oamenii samana pamantul, sa se faca degraba, caci inainte era toata luna friguroasa.
♦ Daca zilele Babelor tin mai mult de douasprezece zile, atunci zilele intrecatoare se numesc zile imprumutate sau imprumuturi. Adeseori trec zilele acestea si in luna Prier, cand sunt stricacioase, mai ales pentru pomii infloriti si pentru vietuitoarele mai plapande. De aici vine proverbul: „Prier prieste, multe piei de miel beleste“.
In timpurile vechi, la sate, in luna lui „Prier” se continuau semanaturile si araturile incepute in luna martie.
Tot in aceasta perioada campul se inchidea, ceea ce insemna ca oile si vitele nu mai aveau voie sa pasca libere. Prin urmare se incepea formatul turmelor si se tundeau oile care urmau sa urce la munte. Ciobanii aveau ca obligatie reparatul stanelor si al tarcurilor pentru animalele ce aveau sa le primeasca.
Dintre sarbatorile lunii aprilie, cele mai importante sunt:
Ziua pacalitului, pe data de 1 aprilie;
Intrarea Domnului in Ierusalim sau Floriile, pe data de 8 aprilie;
Invierea Domnului sau Sfintele Pasti, de pe data de 15 aprilie pana pe data de 17 aprilie;
Izvorul Tamaduirii, pe data de 20 aprilie;
Sfantul Gheorghe sau Sangeorz, pe data de 23 aprilie.
Sfaturi generale: “Semanati in, ovaz, linte, mazariche, fasole, mei, luterna, cartofi. Frecati vitele la gura si la picere cu sare si cu funingine; dati vitelor cu incetul nutret verde, incepand mai intai cu urzici si buruieni amestecate cu paie taiate, cautati pomii oltuiti si lipiti-i cu lut, daca va fi cazut. Pomii cari sunt amenintati de multe furnice, infasorati-i cu blana, lasand in jos partea cea cu par. Daca este ger noaptea, pe vremea cand infloresc pomii, faceti foc cu fum mult; curatiti pomii de omide. Pliveste semanaturile de buruieni inainte de a fi cu pai. Seamana cucuruz (papusoi) si pune cartofi. Uda bine pomii saditi de curand. Pliveste si sapa scoala de pomi.
Grabeste cu altoirea paduretilor, ca sa nu te intarzii. Griji sa nu se umfle vitele de nutretul cel verde, da-le fan inainte de a le scoate la pasune.
Resadnitele cu acoperemant se descoper toata ziua, ba si preste noapte, daca nu e temere de inghet. Se incepe lucrul in vie. In lipsa de ploaie, uda gradina de legumi, mai bine dimineata.
Dupa San George vitele se scot la imas. Intoarce granele si ca sa le mantui de gargarite, pune lana nespalata in apropierea cosurilor cu grau.
Graul incins amesteca-l cu pulbere de carbuni si dupa paisprezece zile cerne-l, ca-si pierde mirosul.”
Prevestiri de timp:
Daca luna lui prier e frumoasa si calduroasa, se asteapta ca luna mai sa fie rece, chiar ingheturi; daca e posomorata si friguroasa, atunci e semn ca luna mai va fi calduroasa si frumoasa.
♦ Prier frumos, mai viforos.
♦ Negura din aprilie la rasarit si miazazi e semn bun.
♦ De tuna in aprilie, nu te mai teme de ger.
♦ Prier frumos, vara furtunoasa.
♦ De vor fi flori multe de visine si bune, trage nadejde de vii”.
Antoaneta Olteanu, “Calendarele poporului roman”, Editura Paideia, Bucuresti, 2001
