Arhanghelii Mihail si Gavriil – patronii oilor in calendarul popular
Se apropie sarbatoarea sfintilor Mihail si Gavriil. Cu toate ca toti sfintii pe care ii sarbatorim de-a lungul anului sunt mesageri ai divinitatii si ai vointei sale, doar doi dintre ei poarta numele de "Arhangheli": Sfintii Mihail si Gavriil, sfinti pe care ii sarbartorim in fiecare an pe 8 noiembrie.
Pentru a intelege mai bine legenda si importanta celor doi sfinti-inger, Mihail si Gavriil, ar fi bine sa stim mai mult despre ierarhizarea din randul ingerilor. Ingerii se impart in trei categorii: prima si cea mai aproape de Sfanta Treime este formata din Serafimi, Heruvimi si Tronuri.
Categoria de mijloc este destinata Domniilor, Puterilor si Stapanilor, paznicii intregului univers, cei ce se lupta mereu cu puterile iadului si superiorii ierarhici ai ultimei categorii formata din Arhangheli, Ingeri si Incepatori. Arhanghelii sunt "cei dintai intre ingeri" , cei care aduc oamenilor vesti bune si ii calauzesc pe calea cea dreapta.
Arhanghelul Mihail este conducatorul cetei ingerilor, ales de Dumnezeu dupa ce Lucifer coborase in lumea intunericului in timp ce Arhanghelul Gavriil este ingerul vestilor bune. In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat in comparatie cu Arhanghelul Gavriil.
El poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca. De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul.
El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie. In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita "turta arietilor" (arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor.
Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare in satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti iar, in biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta.
