Asaltul baronilor de judet …amana regionalizarea USL!
Regionalizarea lui Liviu Dragnea s-a transformat în marea descentralizare, proiect pentru care Guvernul Ponta È™i-a manifestat intenÈ›ia de a-l promova prin asumarea responsabilității luna aceasta. Jocurile par să fie făcute, deÈ™i unii primari USL conte stă faptul că preÈ™edinÈ›ii de consilii judeÈ›ene vor căpăta puteri mult prea mari.
Înainte de a se transforma într-un fiasco din cauza orgoliilor mult prea mari ale liderilor judeÈ›eni, regionalizarea lui Liviu Dragnea a născut un mic monstru: o serie de instituÈ›ii importante precum vămile, Inspectoratele de Control în Trafic, dar mai ales zona de FinanÈ›e au fost reorganizate la nivel regional. Efectul cel mai vizibil se regăseÈ™te chiar acolo unde doare cel mai mult, la bugetul de stat. Redesenarea zonelor de influență ale baronilor USL pentru ANAF È™i Garda Financiară, devenită direcÈ›ie regională antifraudă, a provocat un blocaj mai bine de o jumătate de an în colectarea taxelor È™i impozitelor È™i în combaterea evaziunii.
Astfel, eforturile Guvernului prin care indicatorii macroeconomici au fost menÈ›inuÈ›i pe o curbă ascendentă au fost È™terse cu buretele de gaura creată în buget, motiv pentru care recenta rectificare de buget a fost una negativă. Și, în timp ce în spaÈ›iul public sunt aruncate simulări de majorări sau chiar de noi taxe È™i impozite, românii se întreabă de ce ar trebui să plătească tot ei taxe în plus, dacă statul nu este în stare să colecteze nici taxele care există acum. Iată doar un exemplu al efectelor care pot fi generate de dorinÈ›a unora dintre liderii politici pentru acumulare de putere È™i de influență.
Căpitanii de județ
Principial, descentralizarea, mai ales cu asigurarea resurselor financiare, aÈ™a cum sună angajamentul guvernului USL, este o intenÈ›ie cât se poate de lăudabilă. Un prim efect ar trebui să fie o apropiere a actului decizional de necesitățile cetățenilor. S-ar elimina subordonarea de la centru, preferată de PDL care practica alocarea de fonduri aleÈ™ilor locali în schimbul supunerii totale. Orice firmă sau persoană fizică ar putea obÈ›ine avize mai rapid. Actul educaÈ›ional ar putea deveni mai flexibil È™i modelat în funcÈ›ie de cerinÈ›ele pieÈ›ei locale a forÈ›ei de muncă.
Toate acestea ar fi posibile dacă majoritatea liderilor politici care sunt în fruntea administraÈ›iilor locale nu ar fi demonstrat, de atâtea ori, că de fapt se comportă în localitățile sau judeÈ›ele pe care le conduc precum odinioară boierii pe moÈ™iile lor, că au tendinÈ›a de a cheltui banul public ca È™i cum ar fi al lor È™i, mai ales, că de obicei numirea È™efilor de instituÈ›ii, È™i vor fi multe astfel de exemple de acum încolo, nu va avea alte scopuri decât întărirea influenÈ›ei pe care o au în respectivele zone È™i asigurarea resurselor financiare pentru sistemul pe linie de partid pe care È™i l-au creat.
AÈ™adar, probabil că descentralizarea ar trebui pusă în practică simultan cu introducerea unor normative care să limiteze tendinÈ›ele discreÈ›ionare È™i dictatoriale ale liderilor judeÈ›eni.
Marele tun al descentralizării: Mazăre ia porturile
Cu toate acestea, descentralizarea rămâne unul dintre puÈ›inele obiective comune ale PSD È™i PNL din simplul motiv că, politic, duce chiar la această întărire a influenÈ›ei pe plan local. Mai ales că PDL, după alegerile de anul trecut, are o influență neglijabilă în această ecuaÈ›ie. Iar vocea unui primar de municipiu precum Gheorghe Nichita, care condamna autoritatea sporită pe care o vor căpăta preÈ™edinÈ›ii de consilii judeÈ›ene în faÈ›a primarilor de municipii, va fi estompată de alÈ›i grei aflaÈ›i în cercul lui Liviu Dragnea, precum Marian OpriÈ™an, Mircea Cozma sau Radu Mazăre. De altfel, cea mai mare influență din punct de vedere economic a descentralizării propuse de Liviu Dragnea va fi nu în zona de sănătate sau de educaÈ›ie, ci în trecerea porturilor sub autoritatea administraÈ›iilor locale. Acesta este, de fapt, marele tun financiar al descentralizării.
Ponta, împins spre PreÈ™edinÈ›ie
Descentralizarea rămâne, aÈ™adar, un cadou pe care Liviu Dragnea vrea să îl facă baronilor locali, de care vor beneficia mai ales cei de la PSD, care domină harta țării, pentru a-È™i consolida statutul în condiÈ›iile unei previzionate rupturi a USL È™i a candidaturii la PreÈ™edinÈ›ie a lui Victor Ponta.
Actualul premier a reuÈ™it până acum să îÈ™i menÈ›ină cota de încredere È™i de popularitate la un nivel foarte ridicat, în timp ce mai toÈ›i ceilalÈ›i lideri politici, în frunte cu prezidenÈ›iabilul Crin Antonescu, au scăzut în preferinÈ›ele electoratului. Până acum, totul merge perfect pentru Liviu Dragnea: USL rămâne în continuare în jurul cotei de 60%, pentru că agenda publică este formată din subiecte mediatice care nu prea afectează interesele românilor. Salariile au crescut, È™omajul este constant, exporturile au crescut È™i ele, inclusiv în pieÈ›e până acum pierdute de România.
PSD rămâne cel mai bine cotat partid, iar Ponta, cel mai bine poziÈ›ionat om politic. Cu prima È™ansă dacă ar candida pentru scaunul de la Cotroceni. În acelaÈ™i timp, PDL È™i restul partidelor de dreapta au rămas la cote nesemnificative, ba chiar au scăzut, iar fugarii din PP-DD, falimentat de dispariÈ›ia OTV, asigură social-democraÈ›ilor o majoritate de rezervă în Parlament.
Altfel spus, dacă va avea loc o posibilă ruptură a USL, cu descentralizarea făcută, Dragnea È™i baronii locali au toate atuurile pentru a-l împinge pe Victor Ponta spre zona prezidenÈ›ială, iar fostul lider de la Teleorman ar avea calea deschisă spre guvernarea țării.
Mai sunt câteva variabile demne de luat în calcul: relansarea È™i tactica lui Traian Băsescu, dosarul fraudei de la Referendum È™i, mai ales, ce va dori să facă È™i cum îÈ™i va juca Victor Ponta cartea politică.
de Mircea Sărărescu (Q Magazine)