Astra din Sibiu a fost nominalizat la Oscarul muzeelor
Muzeul Astra din Sibiu este deja inclus in „creme de la creme” a muzeelor din lume. Acesta ar putea primi cea mai importanta distinctie ce poate fi oferita unui muzeu. Doi specialisti din cadrul Forumului European al Muzeelor au venit la Sibiu pentru a vedea performantele pe care le-a avut Muzeul in ultimul timp si au decis ca acesta merita sa fie inscris in cursa pentru castigarea premiului Emya, considerat un adevarat Oscar al muzeelor.
„Candidatura Muzeului Astra este justificata de rezultatele exceptionale și de progresele realizate in ultimii ani, prin infiintarea unor noi unitati, prin ameliorarea expozitiilor de baza si prin inovatii, cum este, de exemplu, pavilionul Etno-Tehno Park, din Muzeul in aer liber”, a spus Ovidiu Baron, sef serviciu Marketing PR, din cadrul CNM Astra.
In 1993, in Portugalia, directorul general Corneliu Bucur a primit distinctia personala Emya, momentul respectiv reprezentand, de altfel, cea mai recenta acordare a distinctiei, care s-a mai acordat de numai cinci ori.
In anul 1963, sub indrumarea stiintifica a lui Cornel Irimie, de catre un colectiv entuziast, avandu-i in frunte pe Herbert Hoffmann si arh. Paul Niedermaier, debutau lucrarile de organizare a MUZEULUI TEHNICII POPULARE, care, prin terenul arondat (96 ha) si prin ambitiosul sau proiect tematic (146 monumente) se anunta a fi cel mai mare muzeu in aer liber din Romania si unul din cele mai mari din Europa.
Scurt istoric despre aparitia muzeului Astra
La Cluj, Romulus Vuia organizeaza, in anul 1927, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, sectia pavilionara, completata din anul 1932, cu sectia in aer liber de la Hoia, in timp ce la Bucuresti, in anul 1936, Dimitrie Gusti fondeaza Muzeul Satului.
Discipolii celor doi intemeietori de scoala etnografica si sociologica romanesca preiau si duc mai departe aceasta stafeta culturala, contribuind decisiv la constituirea unei retele nationale a muzeelor etografice in Romania, fie desavarsind opera inceputa de inaintasi, cum a fost cazul lui Gheorghe Focsa, la Bucuresti si a lui Valer Butura, la Cluj, fie intemeind institutii noi, cum este cazul lui Ion Chelcea, la Iasi, in anul 1940, al lui Cornel Irimie, la Sibiu, cu Sectia de arta populara din cadrul Muzeului Brukenthal, in anul 1956, si Muzeul Tehnicii Populare, in anul 1963, sau cel al lui Francisc Nistor, la Sighet, intemeietor, intre anii 1960 si 1980, al Muzeului etnografic al Maramuresului. Datorita initiativelor lor a fost pastrata vie flacara salvarii patrimoniului national etnografic, prin organizarea unor mari colectii muzeale si prin valorificarea acestora in cadrul unor expozitii cu certa tinuta stiintifica.
