Atentat la integritatea teritorială a României în anul Centenarului? Ce a semnat la Cluj-Napoca un grup de lideri români și maghiari…
La 12 octombrie a.c., la Cluj-Napoca a fost semnat un document de o imporatanță covârșitoare pentru înțelegerea situației grave în care se află, acum, siguranța integrității teritoriale a României și a asediului generalizat, din afară și din interior, pentru spargerea acestei integrități.
Documentul se numește „Declaraţia româno-maghiară în anul Centenarului” și a fost adoptat la inițiativa Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT). Revoltător! Dar nu faptul că niște unguri au semnat această declarație, pentru că ei pot fi considerați – așa cum singuri s-au poziționat, atât în istorie, cât și în prezent – dușmani existențiali ai neamului românesc.
Revoltător este faptul că dintre cei 23 de semnatari ai declarației, 11 sunt români (de fapt, 11,5, căci unul este româno-maghiar. De fapt, romunculi, așa cum îi numea Eminescu. Sau, și mai direct spus, RENEGAȚI.
„Declaraţie româno-maghiară în anul Centenarului.
Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 și continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînțelegerea în relațiile dintre cele două comunități. Având în vedere simbolismul momentului, adversitățile au potențialul de a învenina atmosfera interetnică, pe timp de generații. Este motivul pentru care noi, semnatarii, am inițiat și susținem următoarea declarație.
Transilvania a fost și poate să devină un spațiu de complementaritate și poate să devină un model de pluralism cultural și religios. Promovarea identităților și tradițiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul și al românilor, și al maghiarilor. Condițiile securității ambelor comunități naționale sunt frontierele stabile și respectarea drepturilor minorităților.
Nu există niciun element care să opună, astăzi, interesele românilor și maghiarilor. Aspirațiile maghiarilor la AUTONOMIE culturală și TERITORIALA sunt dezideratele unei mai bune organizări și servesc deci tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie și independență reflectă uneori neînțelegere, alteori intenția rea a manipulării.
Nu există nimic care să opună, astăzi, interesele României și Ungariei. Conducerile de stat actuale pot sau nu să corespundă idealurilor societăților noastre; pot face ce trebuie sau pot greși și în privința problematicii interetnice. Criticile la adresa lor, venind din interiorul sau din afara țării, nu au de ce să afecteze raporturile pe termen lung dintre cele două popoare. Conducerile sunt oricum schimbătoare, căci venirea și plecarea lor de la putere, la un moment dat, rezultă din chiar natura sistemelor democratice în care trăim.
Maghiarii din această țară sunt cetățeni ai statului român având drepturi egale și inalienabile de a propune modelele de reconstrucție a statului-patrie comun. Distanța luată de ei față de celebrarea Centenarului aduce la lumină o temă fundamentală pentru istoria celor 100 de ani: ce a însemnat veacul care a trecut din perspectiva comunității maghiare? Vorbind în numele ei, liderii politici au semnalat repetat ceea ce cvasitotalitatea maghiarilor percep drept „100 de ani de neîmpliniri”. Or, este firesc să facem din acest an unul de bilanț și să întâmpinăm dezideratele neîmplinite ale minorității, acestea necontravenind intereselor generale, permițându-i să se simtă confortabil în România, deci în propria ei țară.
Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferă românilor și maghiarilor ocazia de a resuscita idealul promis în anul 1918: să fim o patrie a românilor, maghiarilor și a celorlalte minorități constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspirațiilor fiecărei comunități. Este un obiectiv care nu poate fi realizat peste noapte. Dar putem transforma acest ideal într-un proiect de țară al anilor ce vin. Apelăm la compatrioții noștri și la autoritățile publice să onoreze Centenarul refuzând incitarea naționalistă și conflictul, favorizând construcția și speranțele”.
Semnatarii Maghiari
Tőkés László, Szilágyi Zsolt, Bodó Barna, Toró T. Tibor, Bakk Miklós, Dávid László, Eckstein Kovács Péter, Molnár Gusztáv, Szilágyi Ferenc, Kincses Előd, Lucian Nastasă-Kovacs, Kolumbán Gábor
Semnatarii români
Gabriel Andreescu, Marius Tabacu, Cristian Sandache, Radu Raileanu, Sabin Gherman, Ramona Băluțescu, Liviu Antonesei, Florian Mihalcea, Mircea Toma, Ovidiu Pecican, Cristian Pîrvulescu
Notă:
Dincolo de formularea abilă, care se vrea pacifistă, în realitate, semnatarii acestei declarații (mulți dintre ei beneficiari ai banilor lui Soros prin intermediul ONG-urilor din care fac parte) țintesc autonomia teritorială a maghiarilor, pe criterii etnice, un lucru inadmisibil din toate punctele de vedere.
Un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar crea un stat în stat pe teritoriul României, cu consecințe teribile pentru românii din județele majoritar maghiare – Covasna și Harghita (oare semnatarii români nu cunosc toate abuzurile, discriminările și crimele de secole, comise de maghiari împotriva românilor, pe vremea când Transilvania era controlată de unguri și austrieci?).
Peste toate, viclenia semnatarilor este evidențiată și prin faptul că plasează naționalismul extremist și intoleranța etnică exclusiv pe seama românilor, ignorând cu o nesimțire colosală toate manifestările antiromânești NEPROVOCATE operate de maghiari împotriva românilor, chiar în acești ultimi ani…
