Au avut și românii un Petru I, care a încheiat cu Imperiul Britanic un tratat comercial …înaintea rușilor!!
Petru I a fost primul din familia Basarabilor, intemeitoare si domnitoare în Muntenia, care a urcat pe tronul moldovenesc al Mușatinilor ,cu gandul de loc ascuns de a incerca Unirea celor doua Principate Romanesti sub acelasi sceptru. La cativa ani distantza, la Alba Iulia, în 1601 gandul maret al Unirii celor trei Principate Romanesti l-a materializat – adevarat, pentru putin timp – Marele Mihai Viteazul !
Domnia Lui Petru I, intrerupta de 4 ori si tot de atatea ori revenit pe tron, a fost tulburată de o mulțime de pretendenți: Constantin, Ioan și Alexandru, frații după mamă cu Ion Voda cel Viteaz i-au întrerupt chiar domnia.
Totusi, Petru I, zis Schiopul, reușește să-i alunge pe toți mai ales datorita unei diplomatii intelepte… tot cu ajutorul turcilor. Adversari si ravnitori la tron, cum vedem, erau destui.
Însuși polonezul Laski se gândea la tronul Moldovei în acea perioadă …ca si mai inainte, chiar Matia Corvin, cel mai mare rege al Ungariei, de origine roman din Cluj dupa tata, invins la Baia de catre Stefan cel Mare, despre care savantul Nicolae Iorga scrie textul unei placute istorice, pe statuia acestuia din Cluj-Napoca,azi cam ignorata de administratia locala: „Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încercă să învingă Moldova nebiruită”.
Totuși, Petru I nu a pierdut domnia decât după ce Iancu Sasul a oferit turcilor… daruri mai mari decât el. După uciderea lui Iancu Sasul, la Liov, recâstigă din nou domnia. Ajunge să aibă mare influență asupra lui un calugar iezuit, Bartolomeo Brutti, care urmărea convertirea Moldovei la catolicism. Prin el ținea corespondența cu Papa și câștigase pentru cauza sa o parte dintre boieri. Iezuiții au trimis atunci o misiune cu scopul nedeclarat de a converti poporul. Deși au mizat pe influența lui Brutti, după ani de prospectare, în 1588, raportul primei misiuni iezuite în Moldova era dezamăgitor pentru mai marii ordinului: „Și totuși, nu poti pătrunde în sufletul poporului acesta, mai mult șiret decât simplu”…
Tot Brutti se pare că i-a dat lui Petru ideea de a se gândi… si la tronul Poloniei iar la îndemnul lui a cerut aceasta în 1589, o „domnie” pentru fiul său minor, Ștefan.Acelasi scop,al Unirii, s-a subsumat si nunta de la Tecuci (langa …Milcov!) in 1587, dintre nepotul său Vlad și Velica, nepoata lui Mircea Ciobanul , la care a participat și nepotul său , Mihnea al II-lea, (ce era atunci pe tronul Munteniei !) Astfel, Petru I a reușit să facă pace între „Mihneștii” și „Mirceștii” din marea dinastie a Basarabilor...
Tot la porunca și îndemnul său, călugărul Azarie a continuat opera lui Macarie, de redactare a cronicii țării, în slavonă. Dar Petru I a fost și un promotor al limbii române, el fiind primul domnitor de la care ne-au rămas documente în limba româna.
Mai târziu însă, fiind bolnav și expus mazilirii, Petru a abandonat tronul, a plecat în Polonia de unde a trecut în Austria și s-a stabilit la Tirol, unde a și murit în vara anului 1594. Este înmormântat în orașul Bolzano din Tirol, lângă biserica franciscanilor. În exilul său autoimpus, alături de portretul său și al fiului său, îl luase și pe cel al strămoșului său Vlad Tepes (tabloul a ajuns ulterior la muzeul castelului Ambras din Tirol).
Patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea al Constantinopolului notează în 1588 , despre Petru Șchiopul :„Era un om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte, știa limba greceasca , turcească și cea românească … Si nu numai aceste daruri le avea, dar era foarte încercat la orice meșteșug și la litere și-i plăcea de oamenii învățați, și-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii și alte lucruri subțiri. Îi plăcea mult de cântăreți și avea un preot cu meșteșug, îndemânatec”
Petru I a luat măsuri de stimulare a agriculturii și comerțului, prin atragerea în țară a cât mai multor negustori străini si a stăvili si astfel haosul financiar. Astfel , Petru I a dispus și întocmirea unui catastih riguros privind categoriile de contribuabili. Terminat la 20 februarie1591 acest catastih este cel mai vechi izvor satistic, demografic și fiscal cunoscut până azi despre Moldova.
Zilele trecute s-au implinit si 429 de ani de cand , la 27 august 1588 a fost incheiata „Înțelegerea” semnată cu William Harborne, fostul ambasador al Imperiului Britanic la Constantinopol: ‘Tratatul încheiat de Petru I, domn al Moldovei, cu Elisabeta, Regina Amgliei. Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, încheie, în numele Reginei, cu domnitorul Petru, zis Șchiopul un Tratat prin care supușii Reginei urmau a fi liberi a se statornici și a face negoț, a vinde și a cumpăra, „ba chiar a face toate cele ce societatea omenească și obiceiul caută pentru negoț și pentru trebuințele vieții”. Inlesnirile sunt acordate negustorilor englezi un privilegiu comercial prin care aceștia plăteau doar 3% taxă, față de 12% cât ceilalți negustori. (ddr)
