Au reușit! România, campioană absolută a sărăciei în UE
Dincolo de propaganda politicienilor, care încearcă să ne convingă cât de bine o ducem pe plaiurile mioritice, statistica europeană arată un adevăr crunt.
România a devenit campioana absolută a sărăciei în rândul țărilor UE, devansând cu mult chiar și Bulgaria.
Astfel, aproape 20% dintre români sufereau, în 2023, de deprivare materială și socială severe, procentul fiind în scădere cu 4,5% față de 2022, când s-a atins un maxim istoric al prăbușirii nivelului de trai.
După 17 ani în familia UE, România a atins culmile sărăciei
Persoanele sub 18 ani și femeile au raportat niveluri mai ridicate de deprivare materială și socială severă decât alte grupuri de populație. Cele mai mari rate de deprivare severă au fost observate în România, cu 19,8%, urmată de Bulgaria (18,0%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9,0%). În schimb, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Estonia, Luxemburg, Suedia, Cipru și Slovenia, toate sub 2,5%. La nivel regional, cea mai mare rată a fost înregistrată în sud-estul României, depășind 30%, în timp ce majoritatea regiunilor din țările nordice au raportat rate sub 5%. Oficial, la nivelul declarațiilor guvernanților, ne merge bine, însă și mai oficial, la nivelul statisticilor europene, România a ajuns cea mai săracă țară din UE. Potrivit Eurostat, în 2023, rata deprivării materiale și sociale severe în UE a rămas relativ stabilă, cu o ușoară creștere de la 6,7% în 2022 la 6,8%.
Totodată, au fost observate disparități regionale semnificative, cu variații depășind 15 puncte procentuale (pp), în Grecia, Ungaria, Italia, România și Franța. În schimb, Finlanda, Suedia, Slovenia și Lituania au prezentat variații de mai puțin de 2,0 pp.
Femeile sunt mai susceptibile de a se confrunta cu privațiuni materiale și sociale severe, astfe că, anul trecut, UE a înregistrat o rată de deprivare materială și socială severă ușor mai mare în rândul femeilor (7,2%) comparativ cu bărbații (6,5%).
Acest model de rate mai mari pentru femei este consecvent în toate grupele de vârstă observate, cu excepția copiilor sub 18 ani, unde rata pentru bărbați (8,5%) a fost ușor mai mare decât pentru femei (8,3%). În rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, rata globală a fost de 6,8%, femeile (7,2%) având o rată mai mare decât bărbații (6,4%). Pentru grupa de vârstă de 65 de ani și peste, rata deprivării materiale și sociale severe a fost cea mai scăzută, de 5,5%. În special, bărbații din această grupă de vârstă au avut o rată mai mică (4,8%) comparativ cu femeile (6,1%).
A fost și mai rău
Între 2022 și 2023, cele mai mari reduceri ale ratelor deprivării materiale și sociale severe au fost observate în România (cu 4,5 puncte procentuale), Letonia (cu 1,6 puncte procentuale în scădere) și Croația (cu 1,2 puncte procentuale în scădere). Scăderi mai mici, sub 1,0 puncte procentuale. pp, au fost înregistrate în Malta, Estonia, Bulgaria, Grecia, Franța și Portugalia.
În schimb, cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (cu 1,7 puncte procentuale), Austria (cu 1,4 puncte procentuale în creștere), Ungaria (cu 1,3 puncte procentuale în creștere) și Spania (cu 1,3 puncte procentuale în creștere). La nivelul UE, nouă regiuni aveau o pondere a persoanelor care se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe, variind de la 20,0% la 29,9%. Aceste regiuni sunt situate în principal în țările din sudul și estul UE, cu excepția unei regiuni din departamentul de peste mări al Franței.
Mai exact, acestea includ două regiuni din România, trei regiuni din Bulgaria o regiune din Ungaria, o regiune din Italia și o regiune din Grecia. În schimb, majoritatea regiunilor din țările nordice ale UE, precum și în Estonia, Polonia, Slovenia, Cehia, Țările de Jos, Luxemburg, Italia, Croația și Malta și Cipru au avut rate severe de deprivare materială și socială sub 3,5%. Franța, Italia, România, Ungaria și Grecia au prezentat diferențe interregionale semnificative în ceea ce privește ratele deprivării materiale și sociale severe. Diferența dintre cele mai mari și cele mai scăzute rate din aceste țări UE a fost de 22,2 pp, 19,9 pp, 19,7 pp, 16,9 pp și, respectiv, 15,8 pp. În schimb, diferențele interregionale au fost mai mici de 2,0 pp în Slovenia, Finlanda și Lituania.
Mereu la limita subzistenței
La nivelul gospodăriei, deprivarea materială înseamnă să nu ai capacitatea de a face față cheltuielilor neașteptate, de a-ți permite plata pentru o săptămână de vacanță anuală departe de casă, precum și să înregistrezi restanțe la chirie, facturi utilități sau rate la bănci.
Tot la acest capitol intră incapacitatea de a-ți permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile, de a deține un autovehicul sau de a-ți înlocui mobilierul uzat.
La nivel individual, deprivarea materială presupune să nu ai conexiune la internet, să nu poți înlocui hainele uzate cu unele noi, să nu ai două perechi de pantofi și să nu poți cheltui o sumă mică de bani în fiecare săptămână pentru uz personal.
Sursa: national.ro
