AU VENIT SI-N TARA NOASTRA, DE-AU CERUT PAMANT SI APA…
În cursul lunii iulie, The New York Times a triat peste 60.000 de telegrame ale diplomaţiei saudite obţinute de WikiLeaks, ajungând la concluzia că regatul salafist a pus la punct un sistem impresionant de prozelitism la scară globală, cu scopul de a promova o formă riguroasă a islamului. De circa două decenii, Arabia Saudită a injectat ”miliarde de petrodolari în organizaţiile islamice din întreaga lume, practicând o diplomaţie a banului”, scrie The New York Times.
Acţiunile Arabiei Saudite se desfăşoară pe două fronturi – se investesc sume impresionante nu numai pentru răspândirea wahhabismului, ci şi pentru combaterea principalului inamic, Iranul şiit. Documentele arată că există o luptă care are puternice rădăcini ideologico-religioase”, scrie The New York Times. Este vorba despre un sistem de influenţă creat şi finanţat de autorităţile saudite, carte au oferit mijloace financiare predicatorilor din străinătate, au construit moschei, şcoli şi centre islamice.
Potrivit WikiLeaks, Arabia Saudită a oferit echivalentul a 1,1 miliarde de euro diferitor organismedin strainatate. Cotidianul canadian Globe and Mail scrie că au fost oferiţi circa 210.000 de dolari canadieni unei şcoli din Ottawa şi încă 134.000 de dolari unei şcoli din Mississauga, şcoli administrate de Asociaţia Musulmană din Canada, care mai are în subordine alte şcoli şi moschei. Sumele par reduse dacă privim cazurile individuale, însă ele devin enorme dacă este să luăm în calcul că sunt oferite miilor de asociaţii islamice din întreaga lume.
Sistemul pus la punct în Arabia Saudită are şi misiunea de a identifica personalităţile şi organizaţiile străine care pot fi finanţate sau ajutate, scrie The New York Times. Este de notat că telegramele diplomaţiei americane publicate de WikiLeaks arătau că si comunitatea musulmană din România primeşte milioane de dolari din partea regatului Saudit. Cel care spunea acest lucru era ambasadorul Turciei la Bucureşti – el era nemulţumit de faptul că finanţarea saudită o depăşea cu mult pe cea turcă. Ce trebuia să facă comunitatea musulmană în schimbul acestor bani? Muftiul Iusuf Murat, arătau telegramele publicate de WikiLeaks, spunea diplomaţilor americani că viceconsulul saudit la Bucureşti l-a criticat pentru că nu a incitat comunitatea la proteste împotriva publicării caricaturilor profetului Mahomed.!! Nemulţumit era şi ambasadorul Turciei, care considera că proiectele americane din Dobrogea, adică baza militară de la Mihail Kogălniceanu (devenită acum un pilon şi mai important al SUA şi NATO în flancul estic al Alianţei), ar submina promovarea islamului turcesc în această zonă a României. Acelaşi ambasador spunea ca înca in 2006 funcţionau în România 17 moschei nerecunoscute oficial, că fundamentaliştii au construit orfelinate şi şcoli şi că imamii nerecunoscuţi oficial sunt cumpăraţi unul după altul de către fundamentalişti.
Dar petrodolarii din Golf, nu se duc doar către prozelitism, ci şi către acapararea terenurilor agricole. Un studiu solicitat Comisiei Europene de Parlamentul European, în 2013, arăta cum ”comasarea terenurilor” duce la ”acapararea” lor. Este un fenomen în special în ţările din estul Europei, acolo unde preţul unui hectar de teren agricol este de zeci de ori mai mic decât în vestul Europei. România şi Bulgaria sunt de departe ţările vizate de acest fenomen de acaparare.
Europa (în special ţările din Est) a devenit scena pe care se dezvoltă mari holdinguri agricole cu finanţare venită din toate colţurile lumii; proporţiile acestor holdinguri sunt fără precedent şi dincolo de standardele europene de până acum, iar aceasta produce mutaţii sociale cu efecte negative în cadrul populaţiei rurale; în afacere se implică şi actori care nu au tradiţie în agricultura, precum fonduri de investitiţii, unele dintre cele mai mari fonduri de pensii, grupuri bancare, cu scopul de a-şi disipa riscurile la care se expun în alte domenii de investiţii (fac acest lucru Goldman Sachs, Deutsche Bank, dar şi Citadel Capital, un fond de investiţii egiptean). Intre marii cumpărători de terenuri agricole sunt statele bogate în petrol din Golf.
Creşterea preţului produselor alimentare, înmulţirea populaţiei din aceste state, reducerea resurselor de apă dulce au făcut ca monarhiile salafiste să se orienteze către alte zone ale lumii pentru a căuta pământ şi apă, ţări europene ca Polonia, Bulgaria, Ucraina, România şi Rusia. Avand pertrodoari, Bahrain, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe au adoptat politici prin care îşi încurajeaza cetăţenii să investească în producţia de alimente peste hotare. Aceste măsuri fac parte din strategiile de securitate alimentară pe termen lung ale acestor state. (i-net)
