Autoritatea instituțiilor statului abia dacă mai pâlpâie….
Climatul social românesc are tușe paradoxale ușor de sesizat. Normele legale, din nefericire, sunt extrem de permisive pe chestiuni importante din viața cetățenilor. Câteva exemple ilustrative pe temă!
IFN-urile, ca entități financiare de sine stătătoare, au fost plămadite de grupuri de interese deloc străine de piața financiară legală din Romania. Cu astfel de „nași”, aceste instituții financiare nebancare(case de ajutor reciproc, asociații de sprijin pentru pensionari etc.) au operat cu reglementări legale extrem de permisive.
Datorita reglementărilor favorabile, puteau percepe dobânzi spoliatoare, depășind cu mult chiar suma împrumutată…
Pe 12 August a.c., prin promulgarea Legii privind IFN-urile, jefuirea cetățenilor ce au luat credite de la acestea este eliminata.
Legea în cauză are impact și asupra contractelor de credit în derulare și precizează foarte clar că dobânda pretinsă de IFN-uri nu poate depăși dublul sumei împrumutate, indiferent de perioada de împrumut contractată.
Fenomenul trebuia demult reglementat mai riguros în condițiile în care persoanele fizice, forțate de împrejurări, au făcut credite de aproape 11 miliarde de lei la aceste instituții nebancare…
Paralelismul public-privat, mai cu seamă în zona serviciilor medicale din România, nu poate fi lăsat „la liber” decât cu riscul spolierii cetățenilor după „algoritmul” înregistrat pe servicii de creditare prin instituții paralele cu cele bancare…
Afluirea pacienților din sectorul public spre cel privat, prin implicarea și apartenența combinată a medicilor la cele două zone, a căpătat proporții de masă și nu mai poate fi trecut cu vederea de către legiuitor… Adică să evolueze inerțial, fără o reglementare adecvată!
Situația este similară și în invățământul universitar, unde pendularea cadrelor didactice de la stat la privat asigură reînnoirea facilă a autorizărilor periodice sau, nu de puține ori, infiintarea unor „școli doctorale” cu iz „dalmațian”…
Plagiatul e ceva curent, aproape banal. Practic, a fost scăpat de sub control și e protejat chiar printr-o hotărâre dubioasă a CCR adoptată, „cu dedicație”, de puțină vreme, mai cu seamă pentru liota demnitarilor ahtiați după titluri și onoruri! Tot pe „algoritm paralel” a fost virusată suplimentar și Justiția Română prin implicarea SRI-ului in optimizarea adoptării, pe bani multi, a unor sentințe favorabile pentru oameni de afaceri certați cu legea…
Și, sine die, cu implicarea unor judecători „înstelați” în toată cârdășia judiciară! Fără ca „anticorpii” sistemului să reacționeze în vreun fel!
Vedeți? Dacă se ia urma banilor, ni se dezvăluie un peisaj în care „prădătorii” se întrec voinicește pentru „un tain” cât mai mare…
Plătitorul, pe toată linia, este, însă, doar „acarul Păun”, adică cetățeanul român… Rămas, din păcate, cam singur in calea lupilor moraliști atotprezenți în cotidian! Autoritatea instituțiilor statului abia dacă mai pâlpâie….
Toma Pirau
