Autostrada Bucuresti – Brasov in variante
Autostrada Bucuresti – Brasov a devenit deja subiect de basme. Acele basme cu feti frumosi si zane, si anume, constructori temerari si proiectanti indrazneti, cu planuri marete si nemaivazute, si bineinteles, costuri colosale aferente ducerii la bun sfarsit a unui proiect atat de nemaipomenit.
Cu totii ne intrebam, indiferent de varsta, chiar daca suntem sau nu soferi pe soselele patriei, daca vom prinde sa vedem cu ochii nostri „asemenea minune†care sta sa se asterne in fata noastra pe indelung „batuta†si circulata Vale a Prahovei.
Daca bunicii nostri erau convinsi ca nu vor apuca aceste vremuri in care drumul de la Comarnic la Brasov sa fie strabatut intr-o jumatate de ora, noi deja nu mai avem sperante si credinta ca ai nostri copii ar putea sa fie martorii unei asemenea „nastrusnicii†ingineresti se estompeaza cu fiecare zi care trece.
Bataia intre constructorii autohtoni sau straini, intre consortiile frantuzesti sau germano-austriece este mare insa autostrada noastra se joaca de-a baba oarba cu specialistii dornici sa se apuce de treaba. Astazi e si maine nu mai e.
Dupa ce a construirea autostrazii de pe Valea Prahovei a fost anulata de doua ori, Guvernul nu mai are acum nici bani, nici vreun plan de rezerva.
Pentru soferii care se inghesuie la fiecare sfarsit de saptamana pe cate o singura banda de mers, orice solutie intermediara ar fi binevenita.
Jurnalistii de la Romania Libera, soferi exasperati si ei de conditiile din trafic, si-au stors creierii si au analizat problema in detaliu.
Potrivit lor, se pare ca Ministerul Transporturilor are la indemana trei variante, nu toate insa la fel de fezabile. Pe principiul, „trei, doamne, si toti treiâ€, iata care sunt acestea: trei firme pentru construirea tronsoanelor Bucuresti-Ploiesti (Strabag, Austria), Comarnic-Predeal (Vinci, Franta) si Predeal-Brasov (Ashtrom-Roichman, Israel).
La schimbarea Guvernului la finele lui 2004, drafturile contractelor cu construire in concesiune erau semnate, mai asteptau doar avizele ministerelor Finantelor si Justitiei. Comisia Europeana si-a exprimat atunci dezacordul asupra modului in care au fost selectati viitorii concesionari si a afirmat ca legislatia pentru parteneriat-public-privat din Romania are neajunsuri si trebuie refacuta.
Al doilea rateu a venit in 2010, la jumatate de an dupa ce Ministerul Transporturilor anuntase selectarea firmei Vinci pentru concesiunea Comarnic-Brasov. La expirarea termenului limita la care se putea retrage din contract fara a plati daune, Vinci a anuntat sec ca nu a reusit atragerea banilor de la bancheri, in cele sase luni scurse de la semnarea intelegerii initiale.
