Avertisment Transelectrica – în 2025 încep penele de curent
Planul de Dezvoltare a RET (Rețeaua Electrică de Transport) în perioada 2024- 2033, elaborat de Transelectrica, a strecurat, timid, un avertisment înfiorător. Din 2025 România va intra în deficit de energie, din cauza retragerii grupurilor pe cărbune, și nu va mai putea să-și acopere necesarul de consum nici măcar din import.
Avertizarea vine din evaluarea paneuropeană de monitorizare a adecvării resurselor sistemului energetic pentru țara noastră, în condițiile în care studiul de adecvanță așteptat de la Transelectrica întârzie să apară.
Rezultatele ERAA 2023 (o evaluare paneuropeană de monitorizare a adecvării resurselor sistemului energetic) pentru România, arată ca riscurile de neacoperire a consumului intern, cu capacitățile de generare disponibile în SEN plus import, sunt maxime în ipotezele modelate de scenariul B al etapei de verificare a viabilității economice, pentru anul țintă 2025, atrage atenția Transelectrica în Planul de Dezvoltare a RET (Rețeaua Electrică de Transport) în perioada 2024- 2033.
Avertizarea pornește de la reducerea de capacitate de ~1,4 GW în centrale pe lignit, în avans față de scenariul NT, în care decarbonizarea totală a SEN este prevăzută pentru 31.12.2025.
„Ieșirea din piață în avans a acestor grupuri, ineficiente în condițiile scenariului modelat, ar putea cauza, în situații extreme, apariția unor perioade de deficit de capacitate în SEN, evaluate la maxim 13,8 ore/an într-un an climatic cu cele mai severe condiții, cantitatea totală de energie ce ar putea să nu fie livrată, fiind de 1,17 GWh la nivelul anului 2025. De menționat că, pentru majoritatea țărilor europene, indicatorul LOLE (numărul de ore pe an în care, pe termen lung, se așteaptă statistic ca oferta să nu satisfacă cererea) are valori țintă standardizate, cuprinse, în general, între 3 și 8 ore/an”, susține Transelectrica.
Cu toate investițiile și para-investițiile anunțate de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, de la 1 ianuarie 2024 până în prezent, în sistem s-au mai adăugat doar 298,64 MW, majoritatea în regenerabile, mai exact, 54 MW în eoliene și 217,24 MW în fotovoltaice.
Din 2020 până în octombrie 2024, puterea instalată a capacităților de producție energie electrică a scăzut de la 20.696 MW, la 18.508 MW.
Anul acesta, cu un record absolut negativ în producția din eolian și fotovoltaic, Hidroelectrica a fost obligată să facă eforturi uriașe pentru a ține în viață sistemul energetic.
„Toată vara a fost foarte greu de făcut lucrări de mentenanță, pentru că trebuia să avem un grad de disponibilitate foarte mare. Practic, s-a turbinat tot ce s-a putut turbina în această vară, pentru a ține sectorul energetic și să ținem lumina aprinsă”, a declarat Karoly Borbely, directorul executiv al Hidroelectrica, la Profit Energy.forum.
Acesta a arătat că în 2024 s-au importat între 1.000 și 2.000 MWh în fiecare zi.
”Pentru noi a fost o presiune extrem de mare. Zi de zi nu puteam să facem absolut nicio lucrare pentru că toți megawații erau adunați la dispecerat să putem ține sistemul în picioare.
Uitați-vă la orice lucrare care se făcea la granița României sau în țările limitrofe cu România, mai ales în Ungaria, cât de mult afectau capacitatea de tranzit transfrontalier. Când număram toți megawații în fiecare zi în această vară, am văzut cât de importantă este și cooperarea regională”, a mai afirmat Karoly Borbely. (V.T.)