Baiatul destept de la Hidroelectrica era soferul
Ii stiti pe baietii destepti? N-ati vazut niciunul, dar ati auzit vorbindu-se despre ei de v-ati plictisit. Aia care au incheiat contracte oneroase cu institutiile statului, pe care le-au muls pana la ultimul banut.
Dupa un deceniu de vorbarie – mai intai la nivel de aluzii, apoi din ce in ce mai raspicat, pana s-a ajuns la racnete – abia de cateva luni a inceput sa se profileze un portret timid al desteptului din energie. S-a pomenit chiar si un nume-doua de companii, iar toata suflarea mediatica a sperat ca au fost gajbiti, in sfarsit, vinovatii de prabusirea economiei Romanikai.
In toata goana de a da de urma profitorilor care s-au imbogatit din contractatele cu statul, tampitii de anchetatori si marii investigatori din presa nu s-au gandit niciun moment ca baietii destepti, da destepti rau, se afla chiar pe listele de angajati ale fabricilor de stat ale patriei.
A fost nevoie de falimentul Hidroelectrica pentru ca lichidatorii sa descopere salariile gigantice pe care le incasau chiar si cei neimplicati direct in procesul de productie.
Daca un amarat de sofer, care nici nu conducea macar o masina propulsata electric, castiga o suta de milioane de le vechi pe luna, cum dracu sa nu se naruie ditai mastodondul banit ca vinde megawatul unor profitori cu doi euro sub pretul pietei? Noroc ca gestionarii falimentului s-au oprit aici cu dezvaluirile si nu ne-au sfidat cu fluturasul de salariu al femeii de serviciu, vreo nababa care matura hidroelectric pe marginea barajelor patriei. Nu s-a mai ajuns la sefii de serviciu si la directori, ale caror lefuri se calculeaza probabil in procente din PIB-ul Romanikai. Toata natia a zambit probabil trist a paguba afland despre sporurile de fidelitate pe care le incasau angajatilor. Cine dracu ar pleca de la asa sinecura, de trebuie sa-i dai spor ca sa-l fidelizezi?
Flecareala si barfa intretinuta ani in sir despre baietii destepti, niste gulerati scrobiti care siluiesc companiile de stat, s-a dovedit expresia impotentei tampe de care sufera in genere toti vorbetii de la noi, chiar si cand graiesc despre subiecte importante.
Incapabilii care si-au tot racit gura despre indivizi la costume semnatari de contracte foarte avantajoase cu statul au deturnat toata atentia de la ce se petrece chiar in sanul societatilor de stat. In loc sa-si lungeasca gaturile dupa tipi isteti banuiti de hotii, era suficient sa arunce o privire in halatul femeii de serviciu sau in torpedoul masinii soferului.
Ce dracu’, frate, noi chiar n-am inteles ca praduiala mare se petrece in Romanika la vedere?
Vifor Rotar
