Beijingul a ordonat retragerea rezervelor de aur din băncile internaţionale!
Statele Unite ale Americii sunt pe cale să primească o lovitură neasteptata, după ce China a început să-ÅŸi retragă aurul deÅ£inut în băncile internaÅ£ionale. Scopul este emiterea unei noi monede, ca alternativă la dolar, care să aibă acoperire în aur. Beijingul a semnat deja tratate comerciale cu peste 20 de state care recunosc yuanul ca monedă oficială în tranzacÅ£ii, în defavoarea monedei americane. Japonia este ultimul stat care a aderat la planul Chinei de eliminare a dolarului din tranzacÅ£iile comerciale.
Cum datoria faţă de China se situează în jurul valorii de 2.000 de miliarde de dolari, dintr-un total de 15.000 de miliarde, Statele Unite se pot "lăuda" cu titlul de cea mai îndatorată naÅ£iune din toate timpurile.
Statul chinez este cel mai mare creditor al SUA
Potrivit experÅ£ilor, dacă mâine acesta È™i-ar cere înapoi banii împrumutaÅ£i americanilor, Statele Unite ar da faliment…daca n-ar porni drumul la masina de bani din hartie! Întreaga situaÈ›ie este departe de a fi una întâmplătoare È™i face parte dintr-un plan,un proiect premeditat cu mult timp înainte. La începutul anilor '90, realizând că este foarte greu să concureze cu SUA, din punct de vedere militar, China a adoptat o nouă strategie pentru „cucerirea" Americii. Iar planul i-a pare ca reuÅŸit. Acum, Å£ara cu peste 1,3 miliarde de locuitori pregăteÅŸte Statelor Unite o posibila lovitura: scoaterea dolarului de pe pieÅ£ele financiare internaÅ£ionale.
Repatrierea lingourilor de aur
Am întrebat un bancher dacă un asemenea scenariu, aparent de domeniul Science Fiction, este posibil. Răspunsul a venit sec, fără niciun alt comentariu: „Da, este probabil dar greu… posibil". Ultima acÅ£iune în acest sens a Beijingului are loc chiar anul acesta: China îÅŸi reevaluează toate rezervele de aur cu scopul de a emite o nouă monedă, alternativă la dolar, care să aibă acoperire în aur. Cu alte cuvinte, China vrea să ofere lumii o monedă "sănătoasă" care s-o înlocuiască pe cea americană, o monedă supra-tipărită ÅŸi lipsită de perspective în actuala conjunctură internaÅ£ională. Iar pentru a-ÅŸi realiza planul departe de ochii publicului, China a început deja să-ÅŸi repatrieze toate rezervele de aur pe care la deÅ£ine în ElveÅ£ia, Londra ÅŸi New York. Astfel, potrivit unor surse din piaÅ£a internaÅ£ională, toate lingourile care vor sosi în China vor fi retopite, iar unitatea de măsură nu va mai fi uncia, ci kilogramul.
Faliment nedeclarat
Cert este că, prin împrumuturile acordate americanilor, guvernul chinez a ajuns în punctul dorit: a grăbit falimentul, încă nedeclarat, al SUA. De altfel, presa oficială de la Beijing este plină de titluri de genul "China acuză SUA că au dat faliment", iar declaraÅ£ii precum cea a preÈ™edintelui Dagong Global Credit Rating Co. Ltd., singura agenÈ›ie de rating financiar din China, care spune că "în opinia noastră, Statele Unite ale Americii au intrat deja în faliment", răsucesc ÅŸi mai mult cuÅ£itul în rană.
La rândul său, directorul departamentului de analiză de la Banca Centrală a Chinei, a apreciat că "îngrijorările referitoare la capacitatea guvernului american de a-ÅŸi rambursa datoriile ar putea conduce la creÅŸterea randamentelor pentru bondurile americane ÅŸi ar conduce la volatilitatea preÅ£urilor pentru obligaÅ£iunile SUA". Fapt care nu ar conveni deloc guvernului de la Beijing , după ce acesta a investit sute de miliarde de dolari tocmai în obligaÅ£iuni emise de statul american. Potrivit unor estimări ale Fondului Monetar InternaÅ£ional, datoria publică a SUA ar urma să ajungă, în 2013, la peste 105% din PIB.
Strategie la scară mare
China a lansat în ultimii ani o campanie agresivă de acceptare internaÅ£ională a monedei sale, ca alternativă la dolarul american. Beijingul a semnat în ultimii patru ani peste 20 de astfel de acorduri internaÅ£ionale, cu ţări precum Argentina , Australia sau Emiratele Arabe Unite. Fapt foarte slab reflectat sau chiar omis în relatările presei internaÅ£ionale. De curând, È™i Brazilia a aprobat strategia chinezească de a-ÅŸi impune moneda, prin acceptarea unor schimburi directe în yuani, ceea ce înseamnă că cea mai mare economie sud-americană acceptă schimburile directe cu China , prin renunÅ£are la dolar. De menÅ£ionat că aceste tranzacÅ£ii sunt posibile doar în măsura în care Brazilia poate folosi ulterior "banii" chinezeÅŸti, yuanii, pe care îi deÅ£ine pentru alte tranzacÅ£ii comerciale. Aceasta nu este o problemă, în contextul în care China are o imensă ofertă, întinsă pe toate categoriile de produse cerute pe toate pieÅ£ele lumii.
Trădarea japoneză
Marea surpriză, care i-a ÅŸocat pe americani, a venit însă din partea Japoniei, care, la începutul lunii iunie a acestui an, a încheiat un tratat similar cu China. Astfel, potrivit înÅ£elegerii, relaÈ›iile comerciale dintre Japonia È™i China nu se mai desfășoară în dolari, ci în yuani È™i yeni, pentru a stimula relaÅ£iile comerciale dintre cele mai mari economii asiatice. Prin urmare, Japonia ÅŸi China nu mai folosesc dolarul american pentru schimburile comerciale, fapt care va genera o scădere a puterii de cumpărare a monedei americane, adăugând încă o piatră de moară economiei SUA.
Eliminarea dolarului american din tranzacÈ›iile asiatice a fost dorită încă de anul trecut, însă dezastrul de la Fukushima a întârziat cu un an punerea în aplicare a acestei măsuri. "Acest lucru face parte din strategia Chinei de a-ÅŸi reduce dependenÅ£a faţă de dolar", a explicat un analist de piaţă de la Credit Agricole, filiala Hong Kong .
Chiar dacă reprezentanÅ£ii Băncii Mondiale ÅŸi cei ai Fondului Monetar InternaÅ£ional au estimat că în anul 2020 China va deveni prima putere economică a lumii, luând locul SUA, există voci care spun că "rocada" se va petrece mult mai repede, accelerată ÅŸi de criza economică internaÅ£ională, undeva în 2015.
