Belet de papagali
Elena Udrea a pierdut intr-o singura noapte 15.000 de adoratori. Asta ar fi o veste daramatoare pentru orice duduie cu oarecare parere despre nurii personali. Darmite pentru consiliera preferata a lui Traian Basescu si fosta sefa a cancelariei prezidentiale, care stie cu siguranta ca datoreaza cariera politica fulminanta culorii parului si felului neglijent in care isi poarta sacourile descheiate. Galeria de barbati din serviciile secrete, care ar fi putut constitui oricand un fan-club al nurliei Elena, s-a destramat azi noapte.
Nu pentru ca apetisantei pediste i-ar fi aparut brusc niste riduri nedorite sau ar fi luat peste noapte cateva kilograme in plus la formele de sirena cu care inoata in baltoaca PD cu aceeasi gratie cu care impartea, pana nu demult, helesteul cu penelistii. Cei 15.000 de masculi – daca sunt corecte datele dezvaluite de premierul Tariceanu despre efectivele serviciilor secete din Romania – platiti sa cotrobaie prin gunoaiele oamenilor au ajuns s-o urasca din tot sufletul, in cazul in care au vreunul.
De-inteles, dupa ce-au patimit azi-noapte. Dupa ce coana Elena a aruncat saptamana trecuta la televizor povestea beletului scris, cica, de Tariceanu, pe hartie roz, catre adrisantul Basescu, securimea e in mare fierbere si-n concursuri grafologice. Pentru ca presedintele este somat astazi sa prezinte ravasul cu pricina, documentul trebuie produs cu orice pret. Chiar cu cel al fabricarii lui de catre cooperativa de ochi si timpane.
Informatiile sunt, insa, cam zgarcite. Ce fel de roz sa fie ales Tariceanu, om de gust, pentru barbatul Basescu, om de degustari? Sa fi fost un roz pal-zefir? Unul irizat-magnolie? N-a putut si Elena asta sa fie mai explicita?
A urmat „Cine stie sa scrie ca Tariceanu”, etapa de plastografie a concursului beletul roz, avand drept premiu pastrarea slujbei. Din 15 mii de scriitori de note informative si dosare de urmariti si de retea, tot s-o fi gasit vreunul sa imite caligrafia premierului.
Spre dimineata, rupti de nesomn, fostii fani ai blondei paracioase i-au fost totusi recunoscatori ca n-a apucat sa dezvaluie la tocsou si a ce mirosea biletul.
Isi vor aminti, insa, de fatalitatea amestecarii Elenelor in politica romaneasca si de fixatiile cu care le va inregistra istoria: Ceauseasca murea tipand isteric „Dovada! Dovada!”, Udrea va alerga in fata presei si adversarilor politici agitand un petic roz si gafaind la fel de isteric: „Beletul!, Beletul!”
Cu diferenta ca prima n-a aparut niciodata si nu s-a deranjat nimeni, pe cand cel de-al doilea va aparea la comanda si a deranjat deja 15.000 de specialisti.
Vifor Rotar
