Bilantul DNA o abureală pentru poporul român si un sluj perfect pentru câțiva ambasadori!
La noi,peste un sfert din cei 1300 trimisi de DNA in judecata in 2016 au comis abuzuri in serviciu!In instantele din Franta,la o populatie tripla , de opt ori mai putin!
DNA a marcat joi un nou bilant pozitiv. Este cel mai „valoros bun institutional” castigat de Romania in zece ani ,scrie fara sa clipeasca Dan Tapalaga. Activitatea procurorilor anti-coruptie beneficiaza de evaluari la superlativ in rapoartele de monitorizare…monitarizate benign de Monica Macovei la Comisia Europeana. Pentru a apara acest bun institutional (!!) a venit momentul unei dezbateri publice argumentate despre ce trebuie corectat din mers ,ne asigura…serios Dan Tapalaga.
“Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a raportat un bilant impresionant in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt. Mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei anticourptie.
Protestele publice, bine „starnite”, au venit ca o gura de oxigen pentru Laura Codruta Kovesi, dar DNA inca risca sa rateze sansa de a indrepta erorile si derapajele din trecut.
La …minus cateva esecuri exploatate din plin de adversarii traditionali din politica si presa. Procurorii anticoruptie functioneaza de zece ani incoace in conditii de ostilitate crescanda, singura lor sansa fiind iesirea urgenta din autosuficienta si abandonarea ideii ca pot dispune discretionar de puterea lor. In primul rand, instantele au inceput sa pronunte achitari in dosare cu nume mari, pe motiv ca fapta nu exista (devastator pentru orice procuror),ori au primit o achitare in prima instanta. Sirul achitarilor de rasunet fusese deschis de un alt liberal,gasit nevinovat in martie 2016 si tot pe motiv ca fapta nu exista. Termerea multor specialisti este ca vor veni si alte decizii de achitare. Sefa DNA a spus la bilant ca procentul se pastreaza sub media europeana, Numai ca achitarile vin in dosare mari, care au generat asteptari publice majore si au debutat furtunos cu arestari spectaculoase. Aici e problema. Sorina Matei, ziarist cunoscut in siajul SRI pune la indoiala corectitudinea calculelor DNA si sustine ca numarul achitarilor a crescut de fapt de la 8,98% în 2015 la 13,2% în 2016
Dosare restituite de instante la DNA in primele doua luni nu arata la fel de roz ,cel putin patru dosare mari s-au intors la procurori de pe masa judecatorilor: Olguta Vasilescu, Gelu Diaconu (fostul sef al fiscului), Ioan Oltean (ANRP) si Sorin Oprescu. Fiind vorba de nume mari, esecul are un ecou puternic in societate. Restituirea dosarelor echivaleaza in majoritatea cazurilor cu o bila neagra pentru procurori. Noile Coduri nu le mai prea ofera judecatorilor motive sa se agate de fleacuri. In cazurile mentionate, dosarele s-au intors pentru refacerea rechizitoriului din cauza unor vicii grave de procedura Pprocurori superficiali sau judecatori timorati?. S-ar putea ca excluderea din magistratura a Cameliei Bogdan, judecatorul care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, sa fi inhibat unele instante, care prefera sa se spele pe maini in loc sa judece cazurile dificile.
Constatam ca restituirile nu vin dintr-un singur loc: Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte au intors dosare la DNA in ultimele doua luni, semn ca avem mai degraba o problema la procuror Daca se confruntau cu deficiente minore, ele puteau fi remediate in cinci zile conform noilor coduri. Cum nu s-a intamplat asta, rezulta ca anchetele erau foarte slabe si au trebuit refacute.
Un semnal de alarma a tras tarziu si procurorul general,, mesaj reluat in parte si la bilantul DNA.:” sa acordam importanta calitatii actelor de urmarire penală. fiindca au fost achitari, restituiri de dosare la procurori – folosite ca armă în dezbaterile publice. Activitatea de urmarire penala sa fie mai buna, sa scadem numarul achitarilor (…) sa crestem calitatea actului de urmarire penala, atentia la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor. Atentie la activitatea pe care noi trebuie sa o desfasuram in cooperare interinstitutionala, aceasta a fost si ramane cheia succesului”. (Agerpres, 16 februarie)
‘Procurorul general a mai remarcat cauzele pe stoc, unele mai vechi de cinci ani de la sesizare. Problema e valabila pentru toate parchetele, dar nici DNA nu si-a golit sertarele si fisetele de conserve expirate. Sunt persoane publice ramase agatate de dna in anchete incepute in urma cu ani in urma,fara nici o solutie de trimitere sau netrimitere in judecata. Cei “agatati” in dosare au motive indreptatite sa se revolte, deoarece asupra lor planeaza o suspiciune grava care, in cazul persoanelor publice, le afecteaza cariera. S-a gasit si „cauza”: 160 de procurori lucreaza mii de dosare, cu o incarcatura de peste 100 de dosare pe cap de procuror. Este si o presiune mediatica de care trebuie tinut cont ,dar cine va pune sa va intindeti dincolo de lungimea plapumei,sa vi se vada unghiile netaiate?Mai ales dosarece trebuiau solutionate cu celeritate tocmai datorita impactului public. Nu poti da oameni jos din functii importante,dupa reteta Basescu, pe motiv de urmarire penala, iar dupa doi – trei ani sa n-avem inca ancheta finalizata. De pilda, fostul procuror general, Tiberiu Nitu, n-a fost nici pana azi trimis in judecata, desi ancheta inceputa in urma cu mai bine de un an l-a determinat sa demsioneze. Pe de alta parte, cand sunt vizati oameni alesi in functii (primari, consilieri locali si judeteni, parlamentari), tergiversarea cercetarilor distorsioneaza procesul electoral, pe langa pagubele de imagine iremediabile produse politicienilor in cauza.
Dupa logica unor procurori, jumatate din magistratii Romaniei pot ajunge oricand investigati penal pe motiv au luat decizii gresite in baza unor rapoarte de expertiza umflate. Or, daca nu avem o complicitate dovedita in astfel de cazuri, raspunderea ar trebui sa se limiteze la evaluator. S-ar putea ca procurorii sa dispuna de dovezi solide in acest nou dosar ANRP, dar in alte dosare similare au aratat ca si-au bazat acuzatiile tot pe rapoarte supraevaluate fara alte probe suplimentare. 
Pe buna dreptate ziaristul Tapalaga,rasucit 180 e grade,subliniaza mai ales rateurile in dosarele sonore care scad increderea in anchete, in actul de justitie in general si pun in discutie profesionalismul DNA.O controversa intreaga a generat,zice dl.Tapalaga,schimband barca, anchetarea OUG-ului numarul 13, prin care fostul ministru al justitiei, Florin Iordache, a propus modificarea legislatiei penale. Nu doar politicienilor, dar si multor experti in penal li se pare cam mult. Situatia nu prea suporta comparatie cu dosarul Chiuariu, care daduse o hotarare de guvern cu dedicatie, nu un OUG care teoretic se aplica mai multor persoane.
In consecinta, actiunea procurorilor DNA n-a ramas fara replica. Daca voi aveti dreptul sa ne investigati OUG-urile, de ce n-am avea si noi dreptul sa va anchetam hotararile pronuntate? Acesta a fost mesajul politicienilor, transpus intr-un proiect de lege depus de UDMR. Ar fi nevoie de ceva mai mult tact in abordarea cazurilor cu politicieni.
Cum s-a ajuns totusi la unele excese? Cum se explica rateurile acumulate intr-un timp atat de scurt? “In mare parte sunt fapte care in alte circumstante n-ar fi ajuns in fata judecatorului. „Nu faci coruptie din orice”, a explicat unul din procurorii cu experienta ai DNA,in asteptarea debarcarii dnei Kovesi!!. „Vom plati scump la CEDO valul de arestari preventive dispuse si acolo unde nu s-a dovedit in final ca exista vreo culpa penala.”
Una din cauzele majore ale deprofesionalizarii unor anchete DNA trebuie cautate direct in conceptia securisto-basista de reantoarcere la paguboasa si periculoasa colaborare a Procuraturii cu Serviciul Roman de Informatii. Pana la decizia Curtii Constitutionale din 16 februarie 2016, care a scos complet SRI din achetele penale, influenta nefasta a serviciului asupra anchetelor DNA , a crescut constant. Pe baza protocoalelor incheiate dupa trocul Basescu-Ponta si numirea noilor sefi in 2013, colaborarea s-a transformat de-a lungul a trei ani intr-o mica invazie. Mai multi procurori DNA au raportat situatii absolut abuzive in care ofiterii SRI participau la audieri, instalati in birourile procurorilor. De necrezut !! Potrivit surselor din sistem, ofiterii erau prezenti zilnic in institutie, unde isi faceau aparitia de cele mai multe ori neanuntati. “Cei de la SRI veneau si cu denuntatorii lor, pe care-i gaseam martori protejati in unele dosare si inculpati in altele. Veneau de mana cu oameni „aflati sub influenta lor”, La fel sai chiar mai rau decat facea securitatea pe vremea lui Draghici !! Dar ofiterii nu le-au adus doar informatii si dosare grele, ci pe usa DNA au intrat odata cu ei si procurori mai slabi pregatiti, dar perfect manevrabili, dispusi sa execute.
Aceasta relatie nefiresc de stransa intre anchetatori si ofiterii de informatii a avut ca rezultat si unele dosare discutabile, Unii procurori au ajuns chiar sa numeasca DNA, in urma cu vreo doi – trei ani, “sectia penala a SRI”. Acesti procurori isi amintesc ca se intampla uneori ca informatiile pe baza carora se deschidea un dosar sa vina la pachet cu rechizitoriul si incadrarea gata facute. Unii acceptau, altii refuzau acest mod de lucru.
Scapate insa de sub un control civil real, serviciile n-au convins niciodata pe deplin ca manevreaza in mod corect imensa putere, care le dadeau drept de viata si moarte asupra politicienilor de la putere sau din opozitie.
Dupa decizia Curtii Constitutionale de anul trecut si scoaterea SRI din anchetele penale, isteria anti-SRI s-a amplificat mai ales dupa ce s-a aflat de protocoalele secrete de colaborare intre serviciul secret si DNA. S-a trecut apoi in extrema cealalata dupa decizia Curtii, cand s-a instalat ideea ca ar fi ilegal sa colaborezi institutional cu un serviciu secret. Procurorii anti-coruptie au mai trait o vreme din informatiile, denunturile sau chiar din dosare primite cu fundita de la SRI, insa in ultimul an s-a vazut cu ochiul liber ca au incetinit semificativ ritmul in deschiderea de noi mari dosare. Toata atentia presei s-a concentrat ani de zile pe activitatea DNA-ului de la centru, dar o privire aruncata pe dosarele din teritoriu indica si acolo precaritatea unor cauze.
Am vazut dosare facute pentru abuz in serviciu sau coruptie, cu alesi locali acuzati de fapte minore. De pilda, un ales local i-a cerut “unui angajat care era pontat sa duca la indeplinire activitati de ordin personal”. Alte cauze de luare de mita consta in trei pesti si o sticla de whisky…Incetinirea activitatii DNA semnalata in ultimele luni ar putea avea insa explicatii care nu mai tin de vointa sau capacitatea procurorilor de a face dosare. Este de asteptat ca institutii – cheie ca Ministerul de Interne, ANAF sau corpurile de control din ministere sa reduca contactele cu procurorii anticoruptie, urmand linia politica impusa de sus. Pe scurt, nu putem reprosa doar DNA ca nu mai lucreaza la turatia de acum cativa ani: nici logistic, dar nici institutional lucrurile nu mai stau la fel.
Expunerea problemelor de mai sus reprezinta un mic avertisment,zice ,absolut banal, ziaristul Tapalaga.continuand apoi:” Daca nu vor fi remediate rapid, toate aceste neajunsuri risca sa devina sistemice si vor fi speculate din plin de politicienii corupti”. In urma cu cativa ani ziaristul Tapalaga a mai publicat un „rechizitoriu „ similar la adresa „omului malefic” Elena Udrea,care tot asa,il tinea in mrejele sale pe „masculul” raposat politic basescu! Atunci Tapalaga intuise bine ca madam Udrea era „pe duca” politic,anuntand posibila ei retinere! Profetia s-a implinit,Un avertisment/articol similar.la adresa Kodrutzei il constituie si aticolul din care am citat copios pana acum.O sti cevadl.Tapalaga si madam Kovesy este ,de asemenea, iar pe duca…spre un post la Bruxelles?
. Altfel, daca problemele semnalate mai sus se vor acutiza,anticipeaza dl.Tapalaga, institutia va face implozie, DNA se va prabusi din interior, fara sa mai fie nevoie de atacuri din exterior”.
„Cea mai mare eroare a Laurei Codruta Kovesi (cu o experienta…indestulatoare de 12 ani la varful parchetului general si DNA) ar fi sa se urce pe valul popular si sa creada protsteste,ca …oamenii au iesit in strada doar pentru ea sau pentru institutia pe care o conduce. Tentatia de a poza in victima a politicienilor, de a se supra-expune in presa internationala e mare. Nu, sutele de mii de oameni au iesit pentru a opri un abuz si pentru ca vor ca legea sa fie egala pentru toti. Ei vor sa continue lupta anticoruptie, dar nimeni nu vrea excese si lipsa de profesionalism…dovedite de basketbalista!
