BIODIRECT – un proiect românesc care pot schimba agricultura
Un grup de studenÅ£i români a reuÅŸit să ajungă în finala unui celebru concurs internaÅ£ional cu un proiect ambiÅ£ios care îÅŸi propune să pună în legătură directă ÅŸi extrem de strânsă producătorii ÅŸi consumatorii de produse agricole.
Proiectul, iniţiat şi promovat de trei studenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti (Alex Taban, Ralu Voinea şi Lucian Stroie), a pornit de la realitatea că jumătate din legumele şi fructele produse de fermieri pe glob nu ajung la consumatori din cauza proceselor deficitare de colectare, depozitare şi transport.
În finala HULT Prize (competiÅ£ie susÅ£inută de grupul Hult ÅŸi asociaÅ£ia Global Clinton Initiative, a fostului preÅŸedinte american Bill Clinton), echipa din România se duelează cu alte nouă echipe, din America de Nord, Asia ÅŸi Europa. Cele 10 proiecte rămase în finală au fost alese de juriu dintre cele 10.000 înaintate de concurenÅ£i din întreaga lume. Votul s-a încheiat pe 12 mai, iar echipa câÅŸtigătoarea va fi anunÅ£ată pe 20 mai.
Cei trei români vor – prin proiectul Biodirect – să construiască o platformă online prin care consumatorii să cumpere legume ÅŸi fructe direct de la producători. Consumatorii vor cumpăra produsele înainte ca acestea să fie recoltate. Astfel, vor fi ajutaÅ£i direct producătorii, dar vor putea fi stabilite ÅŸi itinerare pentru livrarea eficientă a mărfurilor către consumatori. Producătorul (fermierul) trebuie să facă un singur lucru: să anunÅ£e online sau prin ajutorul unui simplu sms, înainte de a recolta, cantitatea de produse pe care se angajează că o poate livra. Mesajele producătorilor sunt plasate pe o hartă online ÅŸi sunt planificate transporturi eficiente. Astfel, se elimină acel intermediar care modifică radical preÅ£urile de pe piaţă. Studiile de piaţă arată că, de cele mai multe ori, acest intermediar câÅŸtigă mai mult decât producătorul direct.
Prin BioDirect, studenÅ£ii arată că banii consumatorului vor ajunge direct la producător, care va câÅŸtiga mai mult decât lua de la intermediar. Un alt avantaj al sistemului este siguranÅ£a alimentară.
Consumatorul ÅŸtie exact de unde vine produsul pe care îl consumă ÅŸi poate decide – după prima comandă, să zicem – dacă vrea să cumpere în continuare de la acelaÅŸi producător. În schimb, atunci când cumpără de la un intermediar, care de cele mai multe ori se aprovizionează de la diverÅŸi producători, acest control nu există.